Home » Gale de film, Stiri cinema

Festivalul de la Cannes provoaca din nou – fara von Trier, cu Vinterberg!

17 May 2012 scris de 1 comentariu

Parca mai ieri imi adaugam in Watchlist-ul de pe IMDb Take Shelter, dupa ce il vedeam in programul celui mai important festival de film din lume. Insa ma uit pe calendar si e cu un an mai tarziu. Ca sa vezi, cum zboara…! Partea asta a Atlanticului e din nou, pentru o prea batrana oara, gazda celor mai vedete dintre Hollywood-ieni, celor mai provocatoare dintre viziuni, iar Croazeta arata la fel de bine-dotata ca-ntotdeauna.

Pogramul Cannes e mereu un all-you-can-eat de fapt si eu, ca-ntotdeauna, abia astept cateva firimituri din ospat in lunile ce vor urma – sa sufle vantul distributiei si in directia noastra!

Concurentii cu sanse la frunza de palmier

In 2012, Cannes-ul serbeaza 65 de ani si organizatorii spera probabil ca de data asta filmele, nu conferintele de presa cu regizori fara lacat la gura, isi vor adjudeca prima pagina a ziarelor. Nu ca absenta regizorului imprevizibil Lars von Trier din line-up garanteaza lipsa controverselor – dar filmele par, din sinopsisurile oficiale, agenti provocatori ultra-capabili sa debuteze si sa decoleze in cinematografe pe cont propriu, fara inflorituri adiacente. Tratand multe din dramele umane atemporale – maturizare, identitate, singuratate in comunitate – dar si anormalii si anomaliile (criza financiara) specifice inceputului de mileniu, satisfac cu varf si indesat pofta publicului de neconventional, ciudat, neasteptat.

Ce minunat cand vine luna mai, mereu cu asigurarea ca nu doar eu am pofta asta! Presupun ca se vor afla si printre voi cateva voci la fel de gatuite de emotie, pozitiva, fata de programul celui de-al 65-lea Cannes. Asa ca imi reimprospatez la vedere aici lista de must-see-uri cu titlurile din selectia festivalului pe care le voi vana la noi in cinematografe pe parcursul anului.

In competitie vor rula cateva filme absolut delicioase, trecand prin filtrul unui juriu care stie sa le aprecieze – ei sunt profesionistii domeniului, recunoscuti ca atare, dar si unele dintre numele cele mai titrate pentru nonconformismul artei lor. Regizoarea Andrea Arnold reusea anul trecut prima ecranizare fidela literei lui Wuthering Heights, cu un Heathcliff negru; scotianul Ewan McGregor n-a fost niciodata un actor previzibil, cuminte sau la locul lui in alegerile facute – speram ca nici ca jurat nu se va culca pe-o ureche. Cariera lui Diane Kruger e chiar mai inutil de cartografiat in avans: tri-lingva fiind, i se deschid de trei ori mai multe usi decat altor actori europeni, iar modul in care profita de situatia asta ca sa impace arthouse-ul cu Hollywood-ul face dovada unui cap bine insurubat pe umerii fostului top-model. Iar de Jean-Paul Gaultier – mai incape vorba? Un alt colaborator al vizionarului Peter Greenaway, impartind onoarea cu McGregor, el probabil ca va fi vocea pro-opulenta vizuala, in opozitie poate cu un co-jurat ca Alexander Payne (cel mai ancorat textual dintre regizorii-scenaristi din cursa la Oscar).

The HuntThomas Vinterberg, danezul care a lansat miscarea Dogma 95 alaturi de Lars von Trier, se intoarce pe Riviera la 14 ani dupa ce Festen, debutul lui, si al miscarii, castiga aici Premiul Juriului. Noul film este mai aproape ca ton si preocupare de primul, avand in prim-plan un barbat, o vorba aruncata la-ntamplare si repercursiunile aferente (probabil ca nu e, totusi, Atonement)

Moonrise KingdomWes Anderson, chemat pe scena cu tot cu o buna parte din cast, deschidea ieri festivalul cu formula traditionala. Urma noul sau film, cu o viziune insa tipica lui, adica excentrica si comico-dramoasa si featuring Bill Murray. Plasat in America anilor ’60, promite acel gen de nostalgie care leviteaza pe langa probleme mai grave ale epocii si ale varstei de adolescent.

CosmopolisDavid Cronenberg si momentul revenirii lui la forma de-odinioara. Chiar si cu Rob Pattinson in rol principal, cum sa nu exceleze la starnit vorbe, controversa si o doza sanatoasa de introspectie sociala un film care arata asa:

Dupa dealuriCristian Mungiu va incerca din nou sa ia laurii Cannes-ului, repetand intrucatva figura din 4, 3, 2: noul lui film, inspirat din exorcizarea de la Tanacu, este plasat tot intr-o Romanie de care Occidentul n-are habar, doar ca nu una distantata temporal, ci ritualic.

AmourMichael Haneke n-avea niciun motiv sa tremure la anuntul filmelor selectionate pentru Cannes, doar in ultimii 15 ani de cariera regizorala mai toate peliculele sale au fost in line-up-ul festivalului. Dar noi sigur vom tremura, in sala, de frica si de pofta – combinate la Haneke – pentru gustul amar din spatele unui titlu atat de cuprinzator.

Killing Them SoftlyAndrew Dominik, regizorul lui The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford, face din nou echipa cu Brad Pitt intr-o drama cu tuse violente, stricto sensu mafiote, bazata pe romanul lui Georve B. Higgins.

On the RoadWalter Salles in sfarsit aduce pe marele ecran o mult-asteptata ecranizare a cartii lui Kerouac, care a pus bazele curentului Beat, a influentat societatea si cultura americana, ramanand de referinta pana azi. Filmul e pe tipar de road movie si arata cam asa:

De rouille et d’osJacques Audiard construieste inca o drama in tonuri gri-dramoase: dupa ce in 2009 lua Premiul Juriului pentru Un Prophète, fixeaza din nou camera pe capacitatea oamenilor de-a se lua cu destinul la tranta. Cu doi actori francezi de calibru la bord, Marion Cotillard (La vie en rose) si Matthias Schoenaerts (Bullhead), are toate sansele sa convinga pana la lacrimi.

LawlessJohn Hillcoat la regie si un Nick Cave din nou la datorie pe partea de scriitura, asa arata un cuplu de soc care nu poate da gres in spatele camerelor. Iar motivul pentru care nici macar ingredientul Shia LaBeouf nu ma sperie in aluatul “nelegiuitului” este ca Tom Hardy joaca alaturi de el.

MudJeff Nichols, regizorul lui Take Shelter, revine la Cannes, de data asta in competitie. Al treilea efort regizoral, si scenaristic, al carierei este, conform spuselor sale, un film “despre mentori in ale dragostei” si il are pe Matthew McConaughey in rol principal. Matthew joaca si in The Paperboy, al lui Lee Daniels, de asemenea in competitie, si se rupe in sfarsit de imaginea playboy-ului rumenit la soare din comediile care l-au consacrat.

1 comentariu »

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*