[Titlu in limba romana: Paranoia]

KoolRank: 5/10

– atmosfera & entertainment: 4/10

– regie: 5/10

– actori: 5/10

– scenariu: 4/10

– montaj: 6/10

Nota IMDb: 4.7/10

Joseph Finder a scris o carte buna, “Paranoia”. Robert Luketic s-a gandit s-o adapteze pentru marele ecran. Din pacate nici macar Gary Oldman si Harrison Ford nu reusesc sa ridice calitatea unui scenariu fara vlaga. Undeva intre Firma si Wall Street, “Paranoia” a incercat sa se devina thriller-ul anului dar a esuat lamentabil.

Nicholas Wyatt: You’re standing on my shoulders! Jock Goddard: And now I’m standing on your neck!

Acum 16 ani, Harrison Ford si Gary Oldman se intalneau in “Air Force One”, filmul ce s-a transformat in visul erotic al oricarui presedinte american cu un dor neastamparat de a fi erou. “Paranoia” se anunta din trailer un prilej de a asista la un nou schimb de replici intre cei doi mari actori. Facand abstractie de cartea lui Finder, povestea asa cum o gasim in 2013 imprumuta usor din “Wall Street-ul” lui Oliver Stone cu Adam (interpretat de Liam Hemsworth) pe post de Bud Fox, Nicolas Wyatt (interpretat de Gary Oldman) aidoma lui Gordon Gekko si Jock Goddard (interpretat de Harrison Ford) in chip de Larry Wildman. Un tanar flamand dupa succes aruncat in hatisul luptei pentru putere in sanul corporatiilor. Miza: informatiile confidentiale. Metoda de a obtine informatiile: spionajul industrial. Un subiect bun dar devenit plat in abordarea lui Luketic care stoarce orice urma de intensitate cu toate ca s-a inconjurat de actori buni. In hatisul povestii ii recunoastem pe Emma Jennings (interpretata de Amber Heard), femeia mult iubita de Adam, un agent FBI ambitios (interpretat de Josh Holloway) si un lacheu cu atitudine (interpretat de Julian McMahon). Un cameo scurt din partea lui Richard Dreyfuss face din “Paranoia” un prileaj de a aduce pe platourile de filmare cat mai multi actori buni in roluri de tip “featuring”. O replica isteata arunca la cateva minute de plictiseala. Intelegem morala povestii. Putreziciunea din miezul marului dar ramane un mister cum o asemenea cartea nu a putut obtine un scenariu antrenant. Previzibil de la inceput pana la sfarsit “Paranoia” te face sa oftezi dupa “Firma” si “Wall Street”.

Things I thought I wanted seem not to be so important anymore. (Adam Cassidy)

Nu stim daca la mijloc a fost plictiseala tuturor celor implicati in proiect sau incapacitatea scenaristilor de a oferi o poveste structurata si antrenanta dar pe ecran observam o vanzoleala intre actori. Vin cei consacrati, apoi fac loc junelui prim Liam Hemsworth si lui Amber Heard. Chimie intre cei doi nu exista. Cu cat se insista asupra afectiunii ce trece de latura carnala cu atat ne dorim doar sa-i vedem pe cei doi la bustul gol si sa mergem mai departe spre momentul culminant: confruntarea dintre personajele interpretate de Oldman si Ford. Nici acel punct al filmului nu ofera satisfactie spectatorului. Replicile sunt seci si nu de multe ori reusesti sa anticipezi ce va urma. Daca regizorul si scenaristii au dorit sa se joace cu publicul puteau sa gaseasca o maniera mult mai inteligenta decat transformarea unui subiect cu potential intr-o experienta umbrita de lipsa de implicare a partilor angrenate in film. Pe sleau se vede de la o posta ca actorii, scenaristii si regizorul ar fi facut orice mai putin acest film. Cine credea ca R.I.P.D. a fost dezamagirea anului ar trebuie sa pastreze loc si pentru “Paranoia”

Despre actori si regie ce se poate spune?

Oricat am dori sa gasim ceva pozitiv de spus despre Liam Hemsworth in “Paranoia” acesta nu este un film care sa-l ajute sa abtine roluri principale. Nu este vina lui. Din punctul meu de vedere echipa de casting si regizorul au esuat lamentabil cand s-au hotarat sa mearga cu Liam si Amber pe post de leading duo. Partiturile lui Harrison Ford si Gary Oldman sunt seci si fara pic de sclipire, scena in care personajele celor doi se confrunta este singurul moment reusit din tot filmul. Richard Dreyfuss intra si iese din cadru fara sa te faca sa-ti aduci aminte de el dupa ce vezi “Paranoia”. Din ciclul, ne amintim cu drag, il gasim pe Julian McMahon fost Doctor Doom in Fantastic Four, Christian Troy in Nip/Tuck si Cole Turner in Charmed. Omul este un talent natural pentru rolurile de bad-boy dar in ultima perioada este ocolit de studiouri. Nu stiu altii ce zic dar sugestia mea umila este sa-si indrepte pasii spre cateva auditii pe la Marvel, pe la DC. Sa ne auzim cu vesti mai bune. Cat despre Robert Luketic, probabil ca a invatat cate ceva din acest rateu si pe viitor se va apuca de un proiect cu ceva mai multa pasiune si interes.

Ce spun criticii despre “Paranoia”?

“Paranoia” a fost desfiintat de criticii de film. Nu este de mirare. IMDb-ul indica o medie de  4.7/10. Rotten Tomatoes afiseaza o prospetime de 4% si o medie a cronicilor criticilor de film de 3.8/10 ( 70 de cronici de film negative si doar 3 pozitive). Metacritic incheie sec cu un metascor de 32/100. Michael Phillips din partea Chicago Tribune observa lipsa de implicare a echipei si alegerea neinspirata a actorilor. Trist este faptul ca aceasta stare de apatie s-a extins si la Gary Oldman si Harrison Ford. Intrebarea care revine obsedant este de ce s-a ajuns la un asemenea film iesit pe piata? Povestea cu toate ca nu este una originala, avea sanse sa fie prezentata intr-o maniera antrenanta, intrigile dintre personaje sa fie mult mai complexe. Soap-operas au episoade mult mai animate decat “Paranoia” si daca “Tanar si nelinistit” te poate atrage pret de 10 minute, incercarea lui Luketic este un remediu bun contra insomniei.

Verdictul Koolhunt.ro

“Paranoia” merita sa fie citita. Cumparati cartea lui Joseph Finder, nu o sa regretati in schimb o sa va para rau de timpul pierdut cu adaptarea incropita de Luketic.