Home » Filme

The Assassination of Jesse James by the coward Robert Ford – demitizarea westernurilor

23 January 2008 scris de 1 comentariu

Am ajuns la Asasinarea lui Jesse James de catre lasul Robert Ford dupa multe saptamani de la premiera, probabil pentru ca am auzit de la foarte multa lume ca este un film lung, prost si plictisitor. Lung a fost intr-adevar, ajungand pana la in jur de 160 minute. In schimb, pentru mine filmul a fost o adevarata surpriza. Un film psihologic destul de istet in esenta, realizat artistic, jucat excelent si care pe mine a reusit sa ma prinda, in ciuda lentorii.

Ce se intampla in film?… Not much.

De ce s-a spus atata despre film ca este plictisitor? Pentru ca in esenta nu se intampla nimic. Nu trebuie sa va fie frica sa cititi spoilere sau mai stiu eu ce. In film se intampla exact ce spune titlul: marea legenda Jesse James este omorata de lasul Robert Ford, care din intamplare este cel mai mare fan al sau. Ceea se ni se arata in film este proportia gigantica pe care trairile noastre exacerbate si dorinta noastra de senzational o dau evenimentelor si oamenilor din jurul nostru. O dovada clar ca Reality is all in your head.

Timpul este dilatat in film pana la refuz, pentru a ne afunda cat mai bine in psihologia personajelor si pentru a ne face sa intelegem lipsa de substanta a unei vieti indelung elogiate. Momentele cheie ale filmului sunt total lipsite de stralucire, dar vocea naratorului pe fundal le prezinta ca pe momente glorioase din viata unor mari oameni. Din aceasta antiteza rezulta frumusetea filmului.

Este Jesse James de neinvins?

Nici pe departe. Numai eu am vazut minim 5 momente de-a lungul filmului cand ar fi putut fi impuscat cu succes. A fost Robert Ford asa un las? Nu mai mare decat Jesse de-a lungul vietii. Pai si atunci? Perceptiile noastre, trairile noastre, dorintele noastre sunt piesele de puzzle care compun realitatea. Presa, gura lumii, emotiile naratorilor sunt cele care fac din tantar armasar glorificand in exces anumiti eroi sau anumite momente si desfiintand pe nedrept alte personaje si realitati.

Demitizarea westernurilor, miturilor si eroilor

Viata lui Jesse James este glorificata de amintiri si word of mouth – in esenta, de-a lungul filmului nu reusim sa vedem nimic glorios in ea. Dupa cum spune chiar personajul principal la un moment dat, majoritatea povestirilor despre neinfricatul Jesse si banda lui sunt aproape numai minciuni. Discrepanta dintre cine este Jesse James, cat de neinfricat si de de neomorat este el in realitate si miturile postmortem despre acesta aduce povestirea in pragul ridicolului.

Ironia cea mai mare a filmului este aceea ca Jesse James nu isi doreste faima, dar are parte de ea. In schimb, Robert Ford si-o doreste cu tot dinadinsul si nici macar uciderea eroului Jesse nu i-o asigura.

Lentoarea si jocul exacerbat al actorilor amplifica tensiunea filmului

Casey Affleck joaca genial rolul lui Robert Ford, lasul care il idolaterizeaza pe Jesse James si sper sincer ca ia Oscarul pentru cel mai bun actor in rol secundar.Roger Ebert spune in cronica pe care a facut-o filmului in Sun Times ca idolaterizarea lui Jesse James incepe sa semene in casul personajului lui Robert Ford cu dorinta, iar relatia dintre cei doi se transforma intr-un dans erotic al mortii, in care cei doi se prind fiindu-le clar finalul. Impresia este ca Jesse James decide sa il lase pe Robert Ford sa il ucida pentru ca este atras intr-un mod nebunesc si aproape de fascinatie de ideea aceasta de a fi ucis de un om care vrea sa ii ia locul.

Desi rolurile sunt dificil de jucat, atat Casey Affleck, cat si Brad Pitt isi fac minunat datoria, aducand perfect pe ecran gesturile, trairile si emotiile exagerate ale celor doua personaje. Desi secundara, mi s-a parut reusita si prezenta actorului Sam Rockwell in rolul fratelui mai mare al lui Robert Ford. Regia lui Andrew Dominik este si ea un punct tare al filmului, iar imaginea si modul de filmare sunt deosebite. Oricat i s-ar fi reprosat lui Dominik ca a facut un film lent si lung, eu cred ca aceasta lentoare deosebit de voita nu face decat sa amplifice tensiunea povestii si sa ne ajute sa realizam mai bine ridicolul mitului.

Nota: 8,5/10

1 comentariu »

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*