Home » Filme

La source des femmes / The Source – Radu Mihaileanu si povestile lui fara sfarsit

21 March 2012 scris de 10 comentarii

[Titlul in limba romana: Izvorul femeilor]

CoolRank: 9/10

– atmosfera & entertainment: 9/10

– regie: 9/10

– actori: 9/10

– scenariu: 9/10

– montaj: 9/10

Nota IMDb: 6.7/10

Regie: Radu Mihaileanu An: 2011
Actori: Leïla Bekhti, Hafsia Herzi, Biyouna Genul: drama

 

Imposibil sa nu-l stiti pe Radu Mihaileanu. E regizorul ala evreu, cu prezenta de spirit si simtul umorului care traieste acum in Franta si, din cand in cand, ne invita sa ne pierdem in cate un film de-al lui. Hai ca sigur ati auzit de Train de vie, ca doar s-a filmat la noi. Dupa, au urmat Va, vie et deviens, Le concert si cel mai nou, filmul cu care s-a deschis editia a VIII-a a B-EST IFF-ului, La source des femmes. Filmele lui Radu Mihaileanu sunt ca romanele pe care nu le poti lasa din mana pentru ca nu vrei sa te desparti de lumea aia, in care ai inceput sa te simti ca acasa, oricat de sinistre ar fi implicatiile. Regizorul, demult plecat din Romania dar deloc “de-romanizat”, semneaza deci La source des femmes, un basm arab a carui premiera, in cadrul festivalului, s-a incheiat cu aplauze, multumiri si ovatii.

Domnul vostru care v-a facut dintr-o singura fiinta si a facut din aceasta si pe perechea ei… (Coran)

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi, Radu Mihaileanu sigur nu ne-ar povesti, undeva intre Africa de Nord si Orientul Mijlociu, un satuc ars de soare si incremenit de seceta. Singurul izvor era departe, la capatul unui drum greu, serpuind in sus si-n jos printre pietroaie. O lege nescrisa dar cunoscuta si respectata de generatii spunea ca e treaba femeilor sa aduca apa. Asa ca, zi dupa zi, fetele carau galetile grele, opintindu-se sa ajunga cu ele pline pana in sat. Majoritatea pierdusera multe sarcini din cauza efortului. Dar si asta era normal. Rolul femeii este sa procreeze. Pierzi un copil, faci altul.

Totul mergea ca pe roate pana cand, intr-o buna zi, tanarul invatator din sat (Saleh Bakri) si-a adus acasa proaspata sotie. Detestata de soacra dar adorata de fetele tinere, Leila (Leïla Bekhti) era dezghetata la minte, stia sa citeasca si sa scrie si, cel mai important, avea curajul sa puna sub semnul intrebarii regulile care hotarau raportul dintre femeie si barbat. Povestea spusa (nu la gura sobei caci vorbim de Maroc) de Radu Mihaileanu incepe cu o greva a iubirii. Femeile, in frunte cu Leila, refuza sa-si mai iubeasca sotii pana cand acestia nu-si baga mintile in cap si le rezolva problema cu apa – ori o aduc ei cu manutele lor de la izvor, ori aranjeaza sa se traga o teava ca sa aiba apa curenta si in sat.

Pai stiti ce urmeaza dupa asta? Vor vrea masini de spalat.

Dar suntem intr-o lume araba si avem de-a face cu o comunitate mica si destul de departe (atat geografic cat si mental) de civilizatie, unde Coranul poate fi oricand interpretat pentru a da castig de cauza barbatilor fara ca acestia sa fie nevoiti sa ridice macar un deget. E o lume in care femeia e obisnuita sa se supuna, sa se ascunda, sa taca si sa faca atunci cand asta i se comanda. Cu atat mai surprinzatoare si riscanta devine greva iubirii. Protestul se face prin cantec si dans.

Povestitorul cu glas molcom si rabdare cat lumea asta de mare, ne canta un basm colorat, in ritmuri de 1001 de nopti. Iar Seherezadele capata universalitate. In orice cultura exista cutume respectate de generatii dupa generatii, chiar daca ele nu mai au nicio explicatie practica (vezi botezul ortodox care a inceput ca mod de spalare a pacatelor si purificare inainte de moarte si a ajuns obicei pentru nou nascuti – deci incapabili de discernamant – practicat chiar si de parinti atei, doar de dragul si pentru linistea bunicilor). In orice cultura exista teama de nou care inlocuieste vechiul, creand haos si dezordine. In orice cultura e mult de munca pana ii lamuresti pe cei batrani ca nu mai stau lucrurile asa cum s-au obisnuit ei.

Despre actori si regie ce se poate spune?

La source des femmes este bazat pe o poveste reala (petrecuta in Turcia) dar Radu Mihaileanu reuseste sa o transforme in basm. Culorile ametitoare ale hainelor si ale bijuteriilor marocane si frumusetea cruda (deloc cautata si deci cu atat mai impresionanta) a femeilor arabe amintesc de tablourile lui Matisse. Muzicalitatea limbii arabe, scandand proteste, rugaminti si batjocori la adresa barbatilor pe ritmuri de melodii populare, aproape te ridica din scaun. Povestea se deapana in fata ochilor ca un roman in imagini, lasandu-i ragaz chiar si spectatorului care nu cunoaste cultura respectiva sa se simta ca acasa.

Radu Mihaileanu lucreaza cu actori cunoscuti, ca Leïla Bekhti (Un Prophete, Paris je t’aime), Hafsia Herzi (The Secret of the Grain), Biyouna (Delice Paloma), Hiam Abbass (The Visitor), dar si cu localnicii satucului berber in care se intampla actiunea. Vorbind despre ei, recunoaste ca il fascineaza ridurile care brazdeaza fetele batranilor, “atat de frumoase si sugestive, arata ca nu trebuie sa ne temem de trecerea timpului”. Regizorul povesteste cum, dupa premiera din Maroc a filmului, il opreau femeile pe strada spunandu-i ca au vazut filmul de 5 ori. Intrebate de ce, acestea explicau ca prima oara l-au vazut pe furis, cu prietenele, a doua oara si-au luat sotii, a treia oara socrii, urmatoarea data parintii, pentru ca la final sa-l vizioneze din nou in compania copiilor.

Si, intradevar, este un film accesibil pentru ca sare cu delicatete peste problemele mai dificile, cum ar fi bataile pe care unele dintre sotiile in greva si le primesc seara de seara de la consorti, sau refuzul barbatilor de a-si trimite copiii la scoala in ideea ca sunt mult mai folositori sa ajute la treburile casei. La source des femmes ramane la nivel de simbol, despre conditia femeii intr-o societate care o aseaza din principiu sub barbat. Regizorul il numeste – un film despre frumusetea femeii si frumusetea dragostei… dragostea in libertate.

Ce spun criticii despre La source des femmes?

Filmul este prea nou. Rotten Tomatoes afiseaza un singur comment al unui spectator incantat de La source des femmes, dar cam atat. De altfel, in afara de cativa cronicari francezi, italiani si greci, nu prea mai vorbeste nimeni despre film. Metacriticul nu are nici macar o pagina alocata pentru La source des femmes.

Verdictul KoolHunt.ro

La sources des femmes, o poveste in care dragostea e “zona zero” in mijlocul razboiului dintre traditional si modern, dureaza 134 de minute. In realitate insa nici nu-l simti cand trece, dar ramane cu tine mult timp dupa. Sunt mai bine de doua ore castigate din viata.

10 comentarii »

  • Masterclass Radu Mihaileanu – Reteta libertatii si pasiunii totale | KoolHunt.ro - Filme, restaurante, cafenele, ceainarii, baruri din Bucuresti said:

    […] (si ocazionale frantuzisme ale bilingvului), a fost invitat la B-est IFF cu ultimul sau film, La source des femmes. Suindu-se pe scena Studio-ului dupa proiectia din prima seara, primea aplauze si ovatii din partea […]

  • Elena Stanciu said:

    A aparut si in cinematografe filmul? As vrea sa il vad si eu. L-am descoperit pe Radu Mihaileanu de curand si m-am bucurat foarte tare cand am aflat de noul sau film, abia astept sa il vad!

  • Ioanina Pavel said:

    Intra la cinema pe 30 martie, mai e putin :)

  • La source des femmes / Izvorul femeilor (2011) said:

    […] pentru s?rb?toarea recoltei, în fa?a tuturor celor veni?i acolo… Craita Nanu – Raluk La sources des femmes, o poveste in care dragostea e “zona zero” in mijlocul razboiului dintre […]

  • Paul said:

    Excelent film…azi l-am vazut si eu la Glendale Studio din Cotroceni…
    chiar merita… e o lupta emotionanta intre femei si barbati, de fapt intre limitare si conservatorism si deschidere, eliberare, dorinta de a iesi din statutul de ” obiect cu voal ” al femeii musulmane…si totul e privit de fapt cu o nespusa duiosie de catre regizor…caci toate femeile acelea au o anumita lumina in privire, au personalitate, au frumusete…cand te uitai numai la frumusetea surorii mai mici a Leilei…si sarutul delicat si emotionat “aplicat” vanzatorului ambulant…si cele batrane sunt frumoase prin atitudine, prin umor si putere de lupta…extraordinar joc al celei mai in varsta femei din sat ( ceea care de fapt catalizeaza si sprijina decisiv si neconditionat ” greva iubirii “). Mai putin credibil mi se pare invatatorul ( sotul Leilei )care se afla intr-o pozitie ingrata si basculeaza intre iubirea fata de sotie si sprijinul implicit pe care i-l acorda ( datorat si educatiei sale )si frica de a nu fi concediat ( lucru care se si intampla ) si teama de a nu starni batranii satului impotriva lui… Pe mine personal filmul m-a fascinat si m-a prins convingandu-ma ca femeia musulmana ( de fapt femeia in general ) este foarte puternica si ca intr-adevar in spatele unui barbat ( puternic ) sta o femeie la fel :), in cazul filmului doar a doua parte a enuntului e adevarata…

  • ramaitreaz said:

    Actiunea nu are loc in Maroc ci in Peninsula Araba, adica la Est de Marea Rosie. Marocul se afla in N-V Africii iar, Pen. Araba o gasim in Asia.

    ai dreptate ca nu prea se gasesc cronici ale filmului, de aceea am decis sa scriu si eu una :D. o gasiti aici.

    http://ramaitreaz.blogspot.ro/2012/06/la-source-des-femmes-izvorul-femeilor.html

  • TIFF 2012 – Occupy-ul cinefil a facut frigul cu spor in piateta | KoolHunt.ro - Filme, restaurante, cafenele, ceainarii, baruri din Bucuresti said:

    […] unor francezi deloc interesati de muncitori, organizeaza un fel de protest. Cam ca ca Leïla in La source des femmes, doar ca muncitorii ARO nu folosesc sexul pentru santaj, ci isi vand sperma pentru a aduna destui […]

  • Georgiana said:

    Frumos, profund, emotionant. Un film franncez tare frumos.

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*