CoolRank: 9.5/10

– atmosfera & entertainment: 9/10

– regie: 10/10

– actori: 10/10

– scenariu: 10/10

– montaj: 9/10

Nota IMDb: 8.7/10

Tarantino pur. Tarantino ticalos. Tarantino plin de glorie. Ne pacaleste sa venim sa vedem un film de razboi cu Brad Pitt. Si ne serveste un film european pur si savuros. Inglourious Basterds este primul film al lui Tarantino cu adevarat de talia lui Pulp Fiction. Amuzant in fiecare minut, plin de indrazneala, cu dialoguri si replici excelente pe care le vom auzi citate mult timp de acum inainte si atingandu-si intentia moralizatoare subtil. Iar rolul si jocul actorului austriac Christoph Waltz este cireasa de pe tort si o descoperire extraordinara pentru cinefili.

Filmul Inglourious Basterds este unul clasic pentru Tarantino. Si brandul Tarantino promite mix de umor si teroare, scene profund realiste si totusi pline de trucuri de regie, strategie inteligenta, referinte cinematografice si culturale, actiune, suspans, feste ale destinului, coincidente, planuri intretaiate si multe rasturnari de situatii. Brandul Tarantino seteaza asteptari demne de o capodopera. Si cu fiecare film in sine, Quentin Tarantino reuseste sa depaseasca aceste asteptari. O face din plin si in cazul Inglourious Basterds.

You haven’t seen war untill you’ve seen it through the eyes of Quentin Tarantino

Filmul Inglourious Basterds era gandit de Quentin Tarantino de mai bine de 10 ani, existand in acest timp momente in care regizorul chiar a fost tentat sa renunte la el. Probabil tocmai datorita acestui indelungat timp de gandire, filmul este bine copt si realizat deosebit de artistic.

Inglourious Basterds a fost filmat in special in Germania si Franta si este vorbit pe rand in limbile engleza, franceza, germana si italiana. M-a distrat foarte mult remarca lui Todd McCarthy din Variety care sustinea ca singurul lucru despre care poti fi 100% ca este conform cu realitatea in Inglourious Basterds este accentul cu care este vorbit fiecare limba straina in parte. Tarantino acorda o atentie obsesiva de lingvist acestui detaliu in film.

Filmarile Inglourious Basterds au inceput in octombrie 2008 si Tarantino s-a ambitionat sa termine pelicula pana la Festivalul de Film de la Cannes 2009, obiectiv care parea la inceput imposibil. Totusi, scopul a fost atins si Inglourious Basterds a avut premiera chiar pe 20 mai 2009 in Franta cu ocazia Festivalului de Film de la Cannes 2009. Se pare ca nu a fost cazul ca graba sa strice treaba intrucat la vizionarea de presa a filmului echipa lui Quentin Tarantino a fost aplaudata timp de mai bine de 11 minute. Filmul nu a plecat insa acasa numai cu aplauzele si, desi nu a castigat Palme d’Or a fost nominalizat pentru acesta, iar actorul Christoph Waltz a castigat premiul Cannes pentru cel mai bun actor.

Once upon a time in nazi occupied France…

Inglourious Basterds este impartit in capitole, laitmotiv des intalnit in in filmele lui Quentin Tarantino.In primul an de ocupatie germana a Frantei, in momentul inceperii macelurilor evreiesti de catre germani in aceasta zona, Shosanna (interpretata de Melanie Laurent) este martora executiei intregii sale familii de catre ofiterul nazist Hans Landa (interpretat de Christoph Waltz), reusind in ultimul moment sa scape cu viata. Ulterior, Shosanna se refugiaza la Paris sub o identitate falsa, aceea a unei proprietare franceze de cinematograf.

In aceeasi perioada, locotenentul Aldo Raine (interpretat de Brad Pitt) organizeaza un grup de soldati evrei americani pentru a se razbuna impotrita trupelor naziste numit Ticalosii/The Bastards. Razbunarea lor consta in misiuni socante de pedeapsa a trupelor naziste, care includ scalpari, mutilari si multe altele. Ticalosii se aliaza ulterior cu agentul dublu Bridget von Hammersmark (interpretata de Diane Kruger, actrita germana foarte populara in acea vreme. Impreuna, Ticalosii si actrita pun la cale o misiune de distrugere a lui Adolf Hilter si a celorlalti 3 lideri ai celui de-al Treilea Reich.

Destinul va juca insa o festa, asa cum se intampla aproape mereu in filmele lui Tarantino, si cele 2 planuri de razbunare se vor intretaia. Astfel, planul de razbunare va fi pus in scena chiar in cinematograful condus de Shosanna, in care aceasta isi pune in aplicare propria razbunare.

Probabil ati remarcat cele 2 asa-zise “greseli de spelling” din titlu si v-ati intrebat de la ce vin. Se pare ca “inglourious” este scris gresit pentru a deosebit filmul de pelicula din 1978 a lui Enzo Castellari, de la care filmul lui Tarantino si-a luat titlul in semn de omagiu. De notat ca Inglourious Basterds nu este un remake al variantei omonime din 1978. Cat despre cea de-a doua scriere eronata din titlu, se pare ca este doar o nota artistica, dupa cum declara insusi Tarantino.

We’re in the Nazi killin’ business and, cousin, business is a-boomin’

Filmul nu se concentreaza pe razboi sau pe armata. Tocmai de aceea, in cele 2 ore si jumatate ale peliculei, nu vom regasi nicio scena de pe frontul de lupta. Accentul este pus pe razbunarea evreilor. Razbunare privita din punctul de vedere al cruzimii aflate de ambele parti. Agresatii devin la randul lor agresori si se razbuna cu o sete de sange care ne face sa nu ii putem deosebi de nazisti. Ideea centrala pe care Tarantino isi doreste si reuseste sa o scoata in prim plan este aceea ca Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost cel mai groaznic lucru care s-a intamplat pana in prezent omenirii. Razboiul este deci prezentat ca atare: ca o baie de sange si violenta.

Razbunarea evreilor este subiectul principal al filmului, iar mijlocul pe care acestia aleg sa il foloseasca in final va fi pe placul cinefililor. Tema preferata a lui Quentin Tarantino – cinematografia – va fi regasita in centrul filmului, alaturi de razboi si opunandu-se acestuia. Cinema-ul lupta impotriva celui de-al Treilea Reich si il distruge. Cinema-ul ad-literam lupta, nu este doar o figura de stil. Pe modelul pieselor clasice, toti cei care au gresit sunt pedepsiti de soarta in film pana la final.

Eli Roth spune foarte bine ca “Inglourious Basterds nu este un film despre cel de-al doilea Razboi Mondial si despre ceea ce se intampla in timpul acestuia”. Este un film plin de actiune, tensiune, viteza, emotii, violenta tipica a lui Tarantino. Un film incitant si cu un subiect comun tratat nespus de original.

Quentin Tarantino a marturisit de nenumarate ori referindu-se la Inglourious Basterds ca desi filmul este cu siguranta, unul de razboi, acesta pentru el apare drept un simplu spaghetti western cu iconografie din cel de-al doilea razboi mondial. Tocmai pentru a ne aminti de un western scena cu care debuteaza filmul este transpusa pe muzica lui Ennio Morricone spre delectarea cinefililor. Am regretat sincer faptul ca Morricone a refuzat in ultimul moment oferta lui Tarantino de a construi intreaga coloana sonora.

Personajele lui Tarantino sunt construite astfel incat sa se conecteze imediat la public. Dau replici inteligente. Sunt ironice. Dure. Imprevizibile. Spun ceea ce ne dorim si noi sa spunem cateodata. Sunt cool. Actuale.

Constructia dialogurilor este geniala. Nu avem scene de lupta, de razboi, dar dialogurile marca Tarantino sunt o lupta in sine. Se simte clar faptul ca Tarantino isi doreste in primul rand sa fie un scenarist de succes, desi este cunoscut momentan mai degraba ca regizor si actor. Dialogul de la inceputul peliculei este ilustrativ si ne introduce perfect in atmosfera filmului. Tensiune, suspans, lipsa cunoasterii intentiilor strategice ale partenerului de dialog, excelentul joc de-a soarecele si pisica, toate acestea sunt excelent manipulate de Tarantino.

Dialogurile sunt uneori mai lungi decat am fi simtit nevoia cu scopul evident de a ne mentine in suspans, dinamica filmului fiind sustinuta de momentele de actiune. Devine totusi dificil de judecat care sunt mai dure – dialogurile sau scenele de bombardament, macel si mitraliere. Si, mai ales, dificil sa discernem care sunt mai greu de suportat psihologic vorbind.

Brad Pitt is a Basterd. Diane Kruger is a Basterd. Become a Basterd yourself.

Spuneam mai devreme ca filmul Inglourious Bastards este un film european. Un argument in plus in favoarea afirmatiei o constituie distributia internationala a acestuia pe care Tarantino a asumat-o cu curaj, in ciuda lipsei de timp.

Intrebat intr-un interviu cum de personajul principal, Aldo the Apache, este din Tennessee si este jumatate Cherokee la fel ca Tarantino. Quentin a divulgat atunci faptul ca Aldo este realizat asa incat sa ii semene chiar lui si l-a vazut chiar de la inceput pe Brad Pitt in acest rol. De fapt, Brad Pitt chiar a fost primul actor selectat pentru distributia Inglourious Basterds. Tarantino declara in acelasi interviu ca ar fi jucat chiar el acest rol daca ar fi realizat filmul cu 10 ani inainte. Din pacate, in momentul actual Tarantino nu isi mai doreste sa joace.

Am citit cateva review-uri care spuneau ca Brad Pitt nu a jucat foarte bine, ca nu este un rol impresionant pentru el sau ca actorul nu i-a facut fata. Parerea mea a fost ca Brad Pitt a facut fata foarte ok rolului. Ceea ce nu a impresionat, cred eu, a fost faptul ca rolul nu a fost incredibil de ofertant, cum ne-am fi asteptat din scoaterea sa in evidenta pe afise si trailere. In opinia mea, Brad Pitt nu a avut ce juca, rolul este simplu, iar ei ii face fata cu brio ca orice actor mare.

Spre deosebire de rolul lui Brad Pitt, care nu are multe veleitati, rolul actorului austriac Christoph Waltz este incredibil de ofertant, iar actorul ii exploreaza excelent fiecare nuanta. Se poate spune chiar ca Waltz este personajul marcant al filmului, cel pe care speri sa il vezi si in urmatoarea scena, cel care tine intreaga pelicula in picioare. Waltz este strategic asezat de Tarantino in centrul peliculei, iar dialogurile la care participa sunt interpretate stralucitor de acesta. Scena cea mai notabila este chiar scena cu care debuteaza Inglouriuous Basterds, un dialog picant plin de suspans si ironie intre cel care ascunde evrei in casa si ofiterul german venit sa ii scoata la iveala. Un dialog demn de ceea ce promitea acum 15 ani filmul Pulp Fiction.

Diane Kruger este, dupa gustul meu, cea de-a doua performanta actoriceasca incredibil de reusita a filmului. Citisem intr-o revista ca Tarantino a placut-o la auditie din prima clipa si a considerat ca impartasesc acelasi simt al umorului, dat fiind faptul ca Diane a reusit sa recite replicile excelent din prima. Actrita germana Diane Kruger nu reusise sa ma impresioneze pana acum cu ocazia nici unui rol, dar in Inglourious Basterds isi da cu adevarat masura talentului.

O prezenta marcanta, desi nu apuca sa joace un rol complex aici, este interpreta Shosannei, actrita franceza Melanie Laurent – actrita si regizoare nominalizata la Palme d’Or pentru un film scurt la Cannes 2008 si castigatoare a premiului Cesar pentru cea mai buna tanara speranta.

Alti nemernici distribuiti in Inglourious Basterds pe care ii veti regasi pe ecran in roluri reusite vor fi americanul Eli Roth, germanul Gedeon Burkhard, germanul Michael Fassbender, germanul Til Schweiger, frantuzoiasca Julie Dreyfus si canadianul Mike Myers. Personal am fost dezamagita de jocul lui Mike Myers si consider ca distribuirea lui in Inglourious Basterds nu a fost una inspirata.

Ce spun criticii despre Inglourious Basterds?

Cronicile au fost intr-o proportie mare favorabile Inglourious Basterds. Ca imagine de ansamblu pe RottenTomatoes, Inglourious Basterds a obtinut un procent mediu bun de 88% fresh.

Unul dintre review-urile cele mai frumoase pe care le-am citit pentru Inglourious Basterds a fost cel din Time al lui Richard Corliss din Time, in care acesta spune ca Tarantino aduce pe ecrane cel mai bun film european al anului, care din pacate nu a primit Palme d’Or.

Claudia Puig s-a declarat in USA Today o alta entuziasta a filmului Inglourious Basterds, afirmand ca a fost pur si simplu vrajita de film si de performanta incredibila a lui Christoph Waltz. Roger Ebert in Chicago Sun-Times spune despre Inglourious Basterds ca este un film plin de curaj, autentic, care demonstreaza inca o data puterea si valoarea lui Tarantino, desi probabil va reusi sa ii supere pe cativa.

Pe scurt, indiferent de ce au spus unii si altii, cred ca nu are rost sa mai pierdem timpul cu vorba. Cu toate ca as putea vorbi despre Inglourious Basterds ore intregi. Eu una cred ca Inglourious Basterds este un film care nu merita ratat. Asa ca hai la cinema! Veti avea parte de ceea ce eu una cred ca este cel mai bun film al lui 2009 de pana in acest moment (excludem desenele animate Up si mentionez ca nu am vazut inca District 9). Astept alte pareri cu mare drag.