Home » cinema

Ce sa vedem la cinema in luna noiembrie 2011

1 November 2011 scris de 9 comentarii

Ultima luna de toamna este una pestrita si zaluda, si se reflecta intr-o oferta ametitor de variata la cinema, atat de variata ca nu prea stii de unde s-o apuci. Vestea buna e ca, in cazul asta, orice stare ai avea, poti fi sigur ca gasesti un film bun – toate sunt cu mult peste medie – care sa ti-o dubleze sau sa ti-o inlature. Programul e arhiplin, iar premierele din noiembrie se adreseaza tuturor, mici si mari si nehotarati.

In continuare, depanam cu pofta despre lansarile mai cu mot: filme despre criza de azi, despre barzii de ieri, desene animate despre spiritul Craciunului pierdut in consumerism si aventuri epice cu personaje olimpiene, si, nu in ultimul rand, prima parte din ultimul capitol Twilight!

Margin Call

Ticsita cu actori de calibru, de la greii Jeremy Irons, Stanley Tucci si Kevin Spacey la garda noua, Zachary Quinto, Penn Badgley si Paul Bettany, productia da ceasul inapoi pana la ziua dinaintea marelui crash financiar care a destabilizat lumea in 2008. Inca nu ne-am revenit, si viitorul pare sumbru, asadar poate ca multi spectatori vor gasi greu de inghitit imoralitatea tuturor celor vinovati, intr-o oarecare masura, de statu-quo-ul mondial. Mai mult, Margin Call are ca unic combustibil dialogul din spatele usilor inchise de pe Wall Street, ping-pong-ul celor putini cu putere decizionala – insa, acestea fiind zise, sansele de-a plictisi sunt minime. Cine n-ar vrea sa stie ce se-ntampla in mintea broker-ilor si-a capilor de industrie care ne conduc din umbra, cum isi computeaza riscurile fara sa ia in calcul repercursiunile la nivel uman, victimile colaterale?

Anonymous

O bomba data mandriei nationale a Marii Britanii, filmul exploreaza o realitate alternativa: o teorie care propune ca un altul a fost responsabil de lucrarile atribuite faimosului bard William Shakespeare. Roland Emmerich (Independence Day, The Day After Tomorrow, 2012) schimba macazul apocaliptic cu o drama de epoca, unde potentialul distructiv al evenimentelor ameninta lumea “doar” la nivel cultural, ideatic, politic. Insa, in primul rand, Anonymous este o poveste de dragoste, unde o gasim pe Regina Elizabeth I sedusa de scrierile ducelui de Oxford (si de el, pana la urma), capul de stat luminat recunoscandu-i cu usurinta stilul in scriitura semnata de actorasul analfabet… William Shakespeare!

Filmul revizionist porneste de la premisa ca intrigile de curte impiedicau atribuirea poemelor si a pieselor autorului real – adica ducelui, interpretat cu total abandon de Rhys Ifans, colegul de-apartament din Notting Hill! – ca atare, acesta a facut un pact cu Ben Johnson, un alt scriitor al vremii, pentru a le disemina, cu tot cu ideile subliminal introduse printre randuri, sub un alt nume. Indiferent daca va intereseaza subiectul sau politicile acelei epoci de aur din istoria Angliei, veti vrea sa-l prindeti la cinema pur si simplu pentru ca este superior, calitativ si narativ, multor productii mai “contemporane” din program.

 The Help

Cum la noi a fost tradus Culoarea sentimentelor, nu-ti trebuie cine stie ce IQ ca sa pui laolalta cele doua titluri si sa realizezi despre ce e vorba in filmul asta. Dar, spun criticii din afara, nu este doar “inca” un film despre traiul negrilor din societatea americana proaspat post-sclavagista a secolului trecut. Desi The Help coloreaza cuminte in contur, fara sa depaseasca terenul sigur si lasand sa se intrevada un sfarsit moralizator si usor digerabil, jocul actoricesc se detaseaza ca focus principal la vizionare. Viola Davis si Octavia Spencer in special, care joaca roluri de menajere in casele unor dame sudiste, reusesc sa-si adjudece lumina reflectoarelor chiar daca, pana la urma, filmul se vrea povestea tinerei Eugenia (Emma Stone), scriitoare aspiranta si “biografa” a femeilor de culoare. O istorioara cu talc pe care americanii au ridicat-o rapid la rang de box-office hit, si pe care la noi o vor imbratisa activistii, feministele, adeptii unei “povesti adevarate” inspirationale – in general, publicul caruia ii place sa fie ghidat sentimental si zgandarit mental la cinema.

 La piel que habito

In sfarsit, filmul lui Pedro Almodóvar soseste in cinematografe in distribuire larga, si sta locului pentru o perioada, ca sa-l vedem cu totii (a doua oara). Daca l-ati prins la Festivalul Filmelor de Cannes la Bucuresti, v-ati numarat printre norocosii cu bilet cumparat din timp sau printre sufletele studentesti care trag la mocheta si la scari, dar cert e ca nu toata Capitala a incaput in sala Studio-ului. Pentru cei care n-au vrut sa se cocoate incomod prin unghere atunci, pe 11 ale lunii se lanseaza unul dintre filmele mai necaracteristice ale auteur-ului spaniol. Povestea unui chirurg plastic, boxat de soarta si otelit, acum imun la suferinta altora, marcheaza intoarcerea lui Antonio Banderas sub aripa regizorului care, cu ani in urma, i-a pus pe roate cariera. Thriller-ul merita vazut chiar si doar pentru el, care, eliberat de stereotipul latino din Hollywood si, mai ales, de limba engleza, iese la rampa cu o incredere oarba in propriile puteri si-n stilul aparte – vizual si narativ – al lui Almodóvar.

 Immortals

Grecii credeau ca nemurirea se obtine prin fapte eroice, atat de insolite incat ele (si extrapoland, eroii din spatele lor) raman pe veci in memoria colectiva a urmasilor. Immortals poate ca nu e atat de filosofic si, da, stiti ca in general nu va insult inteligenta cu filme de actiune promovate la superlativ, doar pentru ca au un buget de mega-studio si o gama de CGI impresionanta. Dar pseudo-“ecranizarile” legendelor Olimpului, asa pe-alaturi cu problema cum sunt ele, imi suna mereu a intreprindere demna de Hollywood. Zeii si luptele duse-n inaltul cerului, povesti fanteziste cu muritori idealisti sau razbunatori, cu nemuritori pe post de papusari ai umanitatii, si totul vazut prin prisma regizorului Tarsem Singh, cel care anterior, acum 5 ani, fermeca lumea-ntreaga cu The Fall – iata o supralicitare pe care nu o vad ratand… si, in spiritul franchetii, ma recunosc subiectiva cand il vad pe Mickey Rourke in distributie.

 The Twilight Saga: Breaking Dawn – Part 1

Desigur, in sfarsit, OMG! – cu blazare sau cu sufletul la gura, oricum am intampina stirea unui nou episod din saga Amurg, este clar ca vom merge cu totii in masa la cinema de-ndata ce apare. Pentru ca, se stie ca o poezie, ecranizarea serializata a cartilor lui Stephenie Meyer a fost un fenomen, o rampa de lansare pentru tinerii actori implicati, si o confirmare clara a fascinatiei tinerei generatii de cine-spectatori fata de vampiri si varcolaci deopotriva. Regizorul Bill Condon (Kinsey, Dreamgirls), nou rasarit in tabara Twilight special pentru acest ultim capitol din aventura, isi aduce aportul la ambele parti ale Breaking Dawn, in care Bella se va casatori cu Edward si va deveni dintr-un foc sotie, mama si vampir! Si, daca nu sunteti fane Twilight (sau Twi-hards), daca nu gasiti niciun alt motiv serios, niciun “carlig” in toate episoadele anterioare, macar veti vrea sa fiti primele la cinema cand i se dezvaluie publicului cea mai anticipata creatie vestimentara a intregii serii – rochia de mireasa a Bellei, croita de Carolina Herrera in stil Victorian, dupa un brainstorming intens in care Meyer si K-Stew au avut primul si ultimul cuvant.

 The Rum Diary

Cea mai noua intruchipare a jurnalistului gonzo Hunter S. Thompson, adusa impleticit pe ecrane nu pentru prima oara de bunul lui prieten, Johnny Depp. Dupa Fear and Loathing in Las Vegas, The Rum Diary il distribuie pe Johnny intr-o noua poveste imbibata-n alcool, o aventura in Puerto Rico intreprinsa de jurnalistul Paul Kemp. Desi romanul autobiografic a fost scris inainte de perioada gonzo a lui Thomspon, si desi Johnny e de doua ori mai batraior ca protagonistul cartii, nu vad cum inca o bucata solida de character acting din partea lui Depp ar putea sa dea chix la cinema. Insa la ei in State a cam dat – partial pentru ca alter-ego-ul lui Thompson se vede, spun criticii, nu doar printr-o patura de aburi, ci si, din nefericire, prin prisma celuilalt personaj inamorat de rom interpretat de Depp – mai faimosul capitan Jack Sparrow. Oricum, oricat de apropiate ar fi cele doua laturi ale actorului, noi vom fi in primul rand la casa de bilete pentru a ne delecta cu o portie de cinema funambulesc cum numai el stie sa produca.

 A Dangerous Method

Nimeni nu stie exact pentru care din rolurile sale din acest an va fi nominalizat Michael Fassbender la Oscaruri, dar nu mai incape indoiala ca 2011 a fost unul fecund, cu o droaie de sanse de afirmare pentru actorul britanic, toate valorificate la maxim. De asemenea, ca actorul construieste tensiunea sexuala pe ecran ca nimeni altul. In A Dangerous Method, el intra in pielea lui Carl Jung, surprins intr-o perioada de lucru intens, pe cand punea bazele psihanalizei impreuna cu la fel de faimosul sau coleg, Sigmund Freud (interpretat aici de Viggo Mortensen). Cand insa una dintre pacientele lui Jung, Sabina (Keira Knightley) il prinde-n mreje, relatia lor ilicita, instinctuala, risca sa distruga reputatia unui om de stiinta al carui nume il stiu azi si elevii de liceu. Filmul nu este doar unul jucat la un nivel inalt de expresivitate de toti cei implicati, dar si o calatorie vizuala fermecatoare, unde totul e bine pus la punct pentru redarea culorii istorice de-acum un secol. Desigur insa, publicul va rezona mai ales la bataliile interioare, intre hedonism, impuls, senzualitate, pe de-o parte, si, pe de alta, profesionalism si dedicare – cum numai la oamenii de geniu se poate intrezari, si cum numai un regizor versat ca David Cronenberg poate ilustra fidel.

Arthur Christmas

Nu in ultimul rand, un must-see al toamnei este primul film festiv care va intra cu fix o luna inainte de Craciun in cinematografe! Craciuno-filii (sunt destui cat sa merite un loc in dictionar) vor fi tratati cu un “antreu” delicios inaintea sarbatorii propriu-zise, o comedie adorabila animata in intregime pe computer. Aventura fiului lui Mos Craciun, Arthur, va combina elemente ale povestii clasice si explicatii logice, pentru copiii curiosi si isteti care s-au prins cam care-i treaba si cu sarbatoarea si cu Mosul. Promovand filmul la emisiunea lui Graham Norton de weekend-ul trecut, James McAvoy (protagonistul Arthur) spunea ca filmul nu exclude feeria, ci o improspateaza cu logica de secol 21: “E inteligent, pentru ca azi copiii nostri stiu ca sarbatoarea e o afacere corporatista majora. […] Filmul se intreaba daca nu cumva Craciunul a devenit prea angrenat in latura afacerista. Arthur, personajul meu, incearca sa aduca inapoi spiritul Craciunului.” Printre actorii care vor “glasui” partitura personajelor, crema cremelor din UK se numara, in afara de James, Hugh Laurie, Bill Nighy si Imelda Staunton.

9 comentarii »

  • Raluca Georgescu said:

    Mama cate am de vazut luna asta :-)))) Ioanina, in ce ordine le vedem?

  • merci said:

    Eu votez pentru The Help

  • Raluca Georgescu said:

    Da, si eu abia il astept. M-am apucat de carte pana una alta si este interesanta.

  • Ioanina Pavel said:

    Unfortunately sunt puse in ordinea premierelor, asa ca nu putem incepe cu Rum Diary sau Dangerous Method… oricat am vrea si presupun ca la Johnny D. si la Michael F. vrem…? Hells yeah!! ;)):X

  • Adelina said:

    Eu votez pentru orice inseamna animatie! :D

  • Raluca Georgescu said:

    Pai clar ca la Johnny Depp si Michael F vrem, nici nu se punea problema. Dar oricum, ne putem multumi si cu animatii =))

  • Deea said:

    Vai! Apare Twlight. VAI VAI! De cand il astept :))

    Vreau si eu sa vad filme cu voi :( (Ralu, Ioanina) si abia astept sa balesc la The Rum Diary.

  • Raluca Georgescu said:

    Si noi :-) Pai poate daca ne dorim toate 3 foarte mult, se si intampla :-) Si eu abia astept Rum Diary. Twilight stii cum este de paralel cu mine =))

  • Simona said:

    Am citit si eu the help si m-a impresionat, chiar vreau sa vad si filmul

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*