Home » Topuri filme

De pe hartie pe pelicula: top 10 ecranizari originale

15 February 2013 scris de 1 comentariu

10-ecranizari-originaleDe cate ori nu te-ai trezit citind o carte si imaginandu-ti cadre vizuale din actiune? Nu zic ca toti  devenim niste mici regizori cand citim, insa imaginatia poate fi mult prea puternica in unele cazuri. Pe de alta parte, unii oameni si-au dat curs imaginatiei si au portretizat ideile, astfel incat acum ne putem bucura de unele dintre cele mai frumoase si originale filme.

Nu, nu o sa ma refer aici la mult prea discutatele Twilight, Lord of the Rings sau Harry Potter, ci o sa vedem care sunt filmele care s-au inspirat din scrieri, filmele la care nici nu te puteai gandi ca au existat in forma scrisa inainte de a fi puse pe pelicula ori o sa descoperim ce poate face o ecranizare sa fie cu adevarat speciala, originala. Este o calatorie destul de lunga si, pe alocuri, mai grea, dar mai mult decat interesanta!

1. Rear Window and Other Stories de Cornell Woolrich (1950) versus Rear Window de Alfred Hitchcock (1954)

Parca altfel incepem sa vedem lucrurile dupa ne-a fost prezentat procesul creatiei la maestrul suspansului in filmul Hitchcock, nu-i asa? Sigur, Cornell Woolrich a fost unul dintre cei mai buni scriitori de fictiune criminala, insa ce s-ar fi intamplat cu renumele lui daca nu se lipea volumul sau “Rear Window and Other Stories” de Alfred Hitchcock?

Slabe sunt sansele ca filmul asta sa nu fi ajuns prin casele multimilor (si daca esti in acea minoritate, ar trebui sa te pui pe treaba cat mai repede!). Rear Window (sau “In spatele ferestrei”, pe romaneste) il prezinta pe Jeff (James Stewart), un fotograf aventuros, dar pedepsit cu “incarcerarea” in propriul apartament din cauza unui picior luxat, dar care se bucura de ajutorul iubitei sale Lisa (legendara Grace Kelly). Din lipsa de ocupatie, Jeff incepe sa observe cele mai mici amanunte despre vecinii sai, ba chiar se vede pus in situatia de a fi martorul unei presupuse crime. Povestit, filmul poate parea ca oricare altul, insa nu trebuie sa uitam suspansul, frumusetea aproape violenta a detaliilor si finetea cu care actiunea se desfasoara, toate venind in pachetul complet Hitchcock.

Scrierea lui Cornell Woolrich (pentru ca pana la urma de la ea s-a pornit) intruchipeaza toata intriga si petrecerea acestei actiuni, insa poate fi considerata cel putin fada cand este comparata cu filmul. Originalitatea acestei ecranizari e constituita fix din originalitatea domnului Hitchcock si de cum si-a impus viziunea sa peste cea prezentata in cartea lui Woolrich.

2. Mizerabilii de Victor Hugo (1862) versus Mizerabilii de Tom Hooper (2012)

Intamplarea a facut sa fac cunostiinta cu “Mizerabilii” de Victor Hugo cand eram destul de mica, astfel incat am fost fascinata toata viata de personajul Cosette. Mi-o imaginam o fiinta plapanda, cu fata de portelan si cu un corp la fel de firav. Cand mi-a fost dat sa vad, in ecranizarea din 2012, o Cosette (Amanda Seyfried) pictata din mintea mea trebuie sa recunosc ca am fost cel putin intrigata. Mai mult, eforturile actoricesti depuse de Anne Hathaway si Hugh Jackman sunt un motiv indeajuns de  bun cat sa vrei sa vezi filmul, chiar daca nu ai fi incantat de povestea in sine.

Numitorul comun atat al filmului cat si al cartii ramane faptul ca amandoua vor fi consemnate in istorie ca adevarate opere de arta.

Elementul surpriza al filmului este, intr-adevar, faptul ca a fost transformat in musical. Imaginea mea mentala a acelei Cosette de portelan nu a reusit niciodata sa ii atribuie o dimensiune muzicala, sa treaca de tristetea si durerea din care personajele au luat fiinta si sa le duca un pas mai departe. Insa nu trebuie sa te sperii, nu trebuie sa fii neaparat un fan inrait al musical-urilor ca sa apreciezi filmul, vei avea indeajuns de multe alte motive pe langa sa o faci!

3. Anna Karenina de  Lev Tolstoi (1877) versus Anna Karenina de Joe Wright (2012)

Incercari au fost multe, insa nu puteau fi toate la nivelul ecranizarii din 2012. Cum bine stim,”Anna Karenina” este considerat ca fiind una dintre cele mai reusite opera ale lui Tolstoi, dar si cea mai ecranizata! Povestea intruchipeaza un personaj cu destin aproape tragic, Anna, mereu pusa intre iubire si datorie, fericire si ipocrizie, familie sau pasiune, a carei viata se schimba total dupa ce se indragosteste de ofiterul Vronski.

Nu as putea sa zic ca farmecul acestui film sta strict in personajul principal, jucat de Keira Knightley, dat fiind faptul ca atat Greta Gabro cat si Vivien Leigh au jucat la un moment dat acest rol, dar felul in care Anna este transpusa schimba intreg filmul. Ecranizarea din 2012 este un amestec de pasiune, sentimente fierbinti si situatii cat se poate de tensionate, garantat sa te tina in priza si, ulterior, sa te puna pe ganduri!

4. High fidelity de Nick Hornby (1995) versus High Fidelity de Stephen Frears (2000)

Daca tot vorbim de ecranizari originale, nu puteam sa las High Fidelity de-o parte! E adevarat ca povestea mea de dragoste dureaza de foarte mult timp, insa merita sa fie considerata o ecranizare de succes.

Actiunea filmului se invarte in jurul unor dileme amoroase-existentiale ale lui Rob, jucat intr-un mod absolut fascinant de John Cusack, care reia toate iubirile din viata lui pentru a observa greselile facute si eventualele stereoripuri care il impiedica sa fie fericit. Povestea in sine ar fi facut cea mai interesanta ecranizare, insa actorii reusesc sa duca totul la un alt nivel.

Da, cartea lui Nick Hornby te mentine interesat de subiect, dar doar datorita faptului ca iti releva actiunea bucatica cu bucatica, lasand mereu loc de mister. Ecranizarea, pe de alta parte, nu are un foarte mare mister, insa stilul inconfundabil al lui Cusack, combinat cu senzualitatea lui Catherine Zeta-Jones ori umorul incredibil al lui Jack Black reuseste sa scoata tot ce e mai bun din poveste, facand din ea ceva cu totul si cu totul delicios!

5. Silver Linings Playbook de Matthew Quick (2008) versus Silver Linings Playbook de David O. Russell (2012)

O mare surpriza (din toate punctele de vedere) vine din partea acestui nou venit. La prima vedere, poate nu pare indeajuns de fascinant filmul, insa daca ii dai o sansa cu siguranta nu vei ramane dezamagit. Povestea incepe simplu, pe el, Pat Solitano (Bradley Cooper), il inseala nevasta si o ia razna… la propriu. Ea (Jennifer Lawrence) ramane vaduva mult prea devreme si isi exprima durerea facand un tur destul de mare al paturilor colegilor de munca. Nu ai zice ca ar avea cum sa se transforme intr-o poveste roz si pufoasa. Din fericire nici nu o face. Matthew Quick nu a vrut sa construiasca o poveste de dragoste clasica, care scoate interjectii lungite din salile de cinema, ci o poveste reala, care sa impresioneze prin numitorii comuni pe care i-am putea identifica intre personaje si noi.

Nu stiu daca din 2008 de cand a iesit cartea pana in 2012 atat Matthew Quick cat si actorii ori David Russell au iesit la cateva beri impreuna, insa sincronizarea dintre ei a fost perfecta!

6. Fight Club de Chuck Palahniuk (1996) versus Fight Club de David Fincher (1999)

Sa pui un asemenea film pe lista de ecranizari originale e la fel de clasic ca si cand ai baga Lord of the Rings in discutie. Ok, am inteles pana acum cat de bine i-a iesit domnului David Fincher transpunerea asta, insa ce ne mai fascineaza la mai bine de 13 ani de la aparitia lui, ce face filmul acesta sa fie special?

Adu-ti aminte prima lectura a cartii (si daca nu o ai la activ pana acum, iti recomand sa nu mai pierzi nici macar ziua de azi!) si cam ce proiectari vizuale aveai pe masura ce citeai acele randuri. Dupa aceea, gandeste-te putin la ecranizarea acestor evenimente, impactul vizual (dar si mental) pe care l-a avut, si vei avea raspunsul. Filmul Fight Club ramane o ecranizare puternica, dura, socanta, dar in acelasi timp hipnotizanta si va ramane intotdeauna un etalon pentru trecerea scrierilor pe pelicula.

7. Sherlock Holmes de Sir Arthur Conan Doyle (1887) versus Sherlock Holmes de Guy Ritchie (2009)

Sa ne gandim asa: Sherlock Holmes, Sir Arthur Conan Doyle, Anglia anului 1887 si Sherlock Holmes, Guy Ritchie, Anglia anului 2009. Daca ar fi sa ne luam doar dupa insiruirea aceasta de cuvinte ar fi la fel de clar de ce ecranizarea din 2009 este pe cat se poate de savuroasa.

In primul rand, cu totii cunoastem umorul negru, usor sadic al lui Guy Ritchie si era absolut inevitabil ca o mica parte din el sa transpuna pe pelicula acestei ecranizari. In al doilea rand, poate ca ar trebui sa mai revedem cartea de istorie universala pentru mai multe confirmari, insa anul 1887 pare destul de modernizat in film! In al treilea rand, strict pentru publicul feminin, avem doar doua nume: Robert Downey Jr., Jude Law! Per total, nu e cel mai bun film pe care il vei vedea vreodata, poate nici cea mai buna ecranizare a acestei povesti clasice, insa are un imens avantaj, care il face sa castige detasat premiul pentru originalitate, si anume, umorul!

8. The Virgin Suicides de Jeffrey Eugenides (1993) versus The Virgin Suicides de  Sofia Coppola (1999)

In majoritatea cazurilor, ecranizarile au un rol foarte definit: sa vina ca o completare la ce a fost uitat de autor, sa faca in asa fel incat ajutorul vizual dat povestii sa clarifice povestea astfel incat sa iti dai seama de tot ce trebuia transmis.

Fix din aceste motiv, Sinuciderea fecioarelor poate fi considerata o ecranizare foarte reusita! Trebuie sa recunosc, la mine ordinea a fost gresita, cartea am gasit-o abia dupa vizionarea filmului, insa ambele s-au completat perfect.

Atat filmul cat si cartea prezinta povestea sumbra a 5 surori si incercarile lor de a isi lua viata, firul povestii fiind comun in ambele variante. Frumusetea intre cele doua sta in dinamicitate. Filmul este destul de static, plin de culori sumbre, umbre cat mai multe si coloana sonoara pe masura, pe cand cartea pare sa redea actiunea mai alert, face moartea sa para mai vie de atat. Frumusetea in “Sinuciderea fecioarelor” sta in faptul ca ai doua optiuni care-ti stau la dispozitie, felul in care povestea se desfasoara depinde de decizia ta. Ce-i drept, pana la urma va conta si cat de mult o placi sau o displace pe domnisoara Kirsten Dunst!

9. Lord of the flies de William Golding (1954) versus Lord of the Flies de Harry Hook (1990)

Daca iti spun ca intreaga actiune din “Lord of the Flies” se petrece intr-un grup de cativa baieti care abia au trecut de varsta copilariei ti-ai imagina ca totul este vesel, frumos si amuzant, nu-i asa? Cam asta este surpriza pe care William Golding ne-o pregateste in roman! Totul incepe cu un accident aviatic, ai carui supravietuitori sunt doar cativa pustani care dintr-o data se vad singuri, pe ceea ce le pare a fi o insula, fara mame, matusi ori alte persoane care sa aiba grija de ei. Intreaga intriga se invarte in jurul incercarilor lor de a se organiza si in jurul situatiilor pe cat se poate de neasteptate care se construiesc pe seama deciziilor luate.

Ceea ce face speciala aceasta ecranizare este, si in acest caz, felul in care scrierea completeaza filmul. Cartea, in sine, prezinta actiunea astfel incat sa ai parte si de naivitatea specifica baietilor, de incercarile lor de a se juca si a isi trai varsta. Pe de alta parte, filmul atinge mai mult punctele sensibile ale personajelor, violenta si ura la care se poate ajunge in astfel de situatii critice.

Ce este drept, filmul Lord of the Flies din 1990 a primit aprecieri oarecum modice, insa perspectiva regizorului si diferentele de stil dintre carte si film fac sa compenseze celelalte lipsuri.

10. Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde (1890) versus Dorian Gray de Oliver Parker (2009)

Putine au fost cazurile in care ecranizarile au reusit sa imi schimbe parerea despre carte, mai ales intr-un mod negativ. Din nefericire, filmul Dorian Gray nu a fost nimic mai mult decat o umbra peste opera literara a lui Oscar Wilde.

Ce-i drept, nu este cel mai usor subiect de discutat, transpus ori demonstrat si imi imaginez ca este o munca barbarica sa ecranizezi dedesubturile povestii tanarului Dorian Gray si cred ca era mai bine daca ramanea doar pe hartie.

Opera literara prezinta o poveste plina de erotism si intelesuri ascunse despre relatia dintre frumusetea morala si cea fizica a unui om, cum totul este derizoriu si superficial. Ba chiar, daca aveti ocazia sa puneti mana pe opera propriu-zisa, netradusa si in exprimarea ei originala, poate fi o lectura chiar intriganta. Insa, daca aveti de gand sa dati play ecranizarii din 2009, as zice sa va ganditi de doua ori: distributia este slaba, actorul principal, Ben Barnes, se aseamana cu personajul principal din carte doar printr-o naivitate adorabila, restul jocului actoricesc lasand de dorit! Si cum nu toate lucrurile pot fi bune, am ales sa includ pe lista ecranizarilor originale si un exemplu de “asa nu”.

1 comentariu »

  • Razvan van Firescu said:

    Esti incredibil, fenomenal, fascinant de inconsecventa.

    Pui drept o ecranizare OK Fight Club-ul sau Sinuciderea fecioarelor, insa imediat dupa, spui ca Les Miserables din 2012 alaturi de Anna Karenina (tot din 2012) si Sherlock Holmes drept ecranizari la fel de bune???

    Serios? Stii cate filme s-au facut dupa Mizerabilii lui Hugo? Stii cate sunt cu adevarat bune si in spiritul cartii? Stii despre Anna Karenina din 1967 sau din 1935? Adica le-ai vazut? Cum le poti compara? Ai citit macar Anna Karenina?

    Ai citit SLP, cartea de la care pleaca filmul?

    Cum de ai ajuns la acest top, pana la urma? Ma face sa cred ca nu ai mai deloc istorie cinematografica in spate, pentru ca nu esti deloc coerenta in alcatuirea acestei liste.

    Nu te supara pe mine, dar ma scot din sarite impresiile astea de om care poate sa spuna orice, oricand si nu are minima decenta sa recunoasca ca este un newbie si ca opiniile sunt extrem de subiective si incredibil de semidocte.
    P.S. faptul ca dai serach pe imdb.com ca sa afli informatii despre filme nu se pune drept cultura cinematografica.

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*