[Titlu in limba romana: Lupul de pe Wall Street]

KoolRank: 7/10

– atmosfera & entertainment: 5/10

– regie: 10/10

– actori: 10/10

– scenariu: 6/10

– montaj: 8/10

Nota IMDb: 8.7/10

Ca sa incep cu concluzia: o biografie magistral transpusa pe ecran pentru o poveste de care ma puteam lipsi. Mi-am facut deja un hobby din a-mi ridica in cap cinefilii fani ai unui anume film, prin faptul ca imi exprim opiniile foarte raspicat si foarte negativ atunci cand nu imi place ceva. O sa incep deci prin a spune ca review-ul meu tine mult de gusturile sussemnatei. The Wolf of Wall Street este un must-see pentru fanii lui Scorsese si pentru cei care sunt cu ochii pe nominalizarile Oscar 2014 si este un film facut superb, cu o regie ireprosabila si cu actori care joaca roluri senzationale. Marea buba, in opinia mea, este la nivelul scenariului – o poveste pe care nu as fi dus-o mai departe de o lectura la toaleta ca nivel de interes si pe care nu as fi transpus-o pe Marele Ecran altfel decat platita fiind in locul lui Scorsese – si la nivelul “lungirii” acestuia. Atentie! Odata ce ati intrat la The Wolf of Wall Street trebuie sa va asteptati la 3 ore pe ceas de… film. In cazul meu, cel putin o ora si jumatate a fost de plictis, desi filmul incepe comic si plin de avant si m-a tinut in priza pret de o ora.

I am not gonna die sober!

The Wolf of Wall Street este adaptarea biografiei lui Jordan Belfort (interpretat de Leonardo DiCaprio) pentru marile ecrane. Povestea ne prezinta ascensiunea lui Belfort conform planului visului american, plan transformat intr-un final intr-un cosmar de zile mari, implicand droguri, inchisoare, divort si cate si mai cate nenorociri. Ascensiunea broker-ului de Wall Street Belfort este fulgeratoare ca urmare a flerului si leadership-ului acestuia, si tocmai aceasta rapiditate a ei il face pe acesta sa se considere invincibil si sa alunece pe o panta a lacomiei. Belfort ajunge usor-usor infractor implicat in scandaluri de coruptie, iar prostitutia, drogurile, distractiile decadente si banii in exces fac parte din meniul sau zilnic. Jordan incepe sa creada incet-incet ca poate cumpara pe oricine si continua sa isi urmeze calea catre imperiul financiar mult visat, nimic nemaiajungandu-i. Destul de evident ce va urma, dar nu va voi dezvalui mai mult.

Let me give you some legal advice: Shut the fuck up!

Intr-adevar, The Wolf of Wall Street incepe in registru de comedie neagra nebuna si va va cuceri repede. Totul este povestit din punctul de vedere al personajului principal, Scorsese dorind parca sa ne arate ca nu putem sti cat de pe fapte reale este bazata pelicula, intrucat este in realitate o relatare a milionarului. Avem inca de la inceput un ritm alert, distractie cat cuprinde, droguri, femei, sex (destul de explicite scenele, atentie pentru cei mici sau pentru cei rusinosi), petreceri si multa multa putere. Gasca din distributie este excelenta, iar actorii se intrec care mai de care sa ne seduca. Jonah Hill, Jean Dujardin si Matthew McConaughey sunt pur si simplu deliciosi.

Din pacate filmul urca-urca, in acelasi ritm innebunitor al ascensiunii lui Belfort, si dupa vreo ora incepe sa isi dea seama ca nu are scop. La fel ca si milionarul. Pelicula isi da seama de propria-si lipsa de scop, dar continua fara scrupule, ritmul la inceput ascendent transformandu-se in exagerere si o batere enervanta a pasului pe loc. La fel ca si insistenta lui Jordan de a nu se opri si a dori mereu mai mult si mai mult. Intr-un final pierdem din ritm, atat noi ca spectatori obositi si plictisiti poate de atata exacerbare a unor vicii si atatea glume de liceu, cat si filmul si personajul Jordan Belfort. Si ne transformam toti 3 in epave plutind in deriva si fara obiectiv, tinand cu greu focusul pentru a ramane treji inca un pic, macar pana la finalul filmului.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Pe cat de stupide mi s-au parut scenariul in sine si povestea lui Belfort, pe atat de bine mi s-a parut facut si jucat filmul. Scorsese reuseste sa creeze un film in alt registru decat cel obisnuit, iar atmosfera decadenta si plina de ironie si umor nu ne paraseste nicio secunda. Distributia este aleasa superb, iar rolurile lui Matthew McConaughey, Jonah Hill si Jean Dujardin sunt jucate minunat, dupa cum spuneam si mai devreme. Margot Robbie este bine aleasa pe rol si este savuros de voluptoasa.

Despre Leonardo DiCaprio am sentimente impartite. El joaca intotdeauna bine. M-a impresionat insa? Nu. Dar intr-adevar de-a lungul timpului este un actor care merita o distinctie. Deci nu ma supar daca in acest an le va sufla Oscarul bine meritat lui Christian Bale sau Matthew McConaughey. Doar ca nu l-ar merita efectiv. Pe de alta parte, muza masculina a lui Scorsese s-a chinuit atatia ani sa puna mana pe statueta, incat mi-e efectiv mila de el deja si prefer sa ma abtin de la comentarii… De ce nu, in fond?

Ce spun criticii despre The Wolf of Wall Street?

In mare spun de bine, dar mai putin de bine decat spectatorii. Spectatorii de pretutindeni aduc The Wolf of Wall Street la o medie pe IMDb de 8.7/10, semn ca filmul este totusi main stream de bun (deci nu va luati dupa mine, dupa cum va spuneam). Criticii sunt ceva mai rezervati, The Wolf of Wall Street aparand ca fiind 75% fresh pe RottenTomatoes.com si tot ca suma a acelorasi recenzii The Wolf of Wall Street stabilind un metascore de 75/100 pe MetaCritic.

Verdictul KoolHunt.ro

The Wolf of Wall Street este clar un must-see daca esti fanul lui Martin Scorsese. La fel, si pentru cei care stau cu ochii pe Oscarurile 2014. In plus, filmul este o transpunere foarte buna dupa o biografie. Din pacate, biografia este una cu care eu nu mi-as incarca programul sau mintea, una din care nu avem mare invataminte de tras si cu siguranta una in care divertismentul este sporadic. Pentru mine au fost 3 ore din viata pierdute. Ramane voi sa imi spuneti ce a fost la final The Wolf of Wall Street pentru voi.