Dupa ce, de cativa ani incoace, am tot avut de-a face cu filme, seriale si carti gen Twilight, True Blood, Jurnalul Vampirilor, Academia Vampirilor, se pare ca subiectul nemuritorilor – acum – metrosexuali si – ocazional – stralucitori incepe sa se epuizeze. Cu alte cuvinte, we almost sucked everything we could out of the vampire myth. Scuzati gluma. Trend-ul care se contureaza acum din ce in ce mai clar si amenintand sa le ia locul lui Ed Cullen & company este cel al basmelor reinterpretate.

Dupa Scufita Rosie de mai la inceput de an, acum ni se pregateste si Snow White and the Huntsman, in care, printr-o ironie a sortii, rolul titular este jucat de Kristen Stewart, jumatatea feminina a celebrului cuplu din Twilight. Snow White promite a fi sangeros, provocator – pe scurt, tot ce nu ne-am fi asteptat de la Alba-ca-Zapada. Singura problema e ca nu va aduce nimic nou sub soare. Poate prea obisnuiti cu variantele sterilizate, cu printese in rochii dragute, oferite de Disney, multi dintre noi au uitat ca surorile Cenusaresei si-au taiat nesilite de nimeni degetele pentru a incalta pantoful de sticla si ca Frumoasa din Padurea Adormita s-a trezit cam insarcinata.

Mai mult decat atat, ideea de revizitare a basmului nu este nici ea una foarte noua, temele din basme fiind reluate si prelucrate de nenumarate ori in literatura secolului 20. Unul dintre cele mai notabile eforturi in acest sens este volumul de povestiri The Bloody Chamber, al autoarei britanice Angela Carter (1940-1992), publicat in 1979. Combinand maiestria in folosirea cuvintelor cu o perspectiva feminina, dar fara a cadea in feminism, fiecare dintre cele zece povestiri merita o mica prezentare.

The Bloody Chamber

Nuvela care da titlul volumului este o transpunere a povestii lui Barba-Albastra in Franta asa-zisei Belle Epoque de la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20. O tanara pianista se casatoreste cu un misterios marchiz, mult mai in varsta decat ea, pentru a-i descoperi secretul sinistru doar la cateva zile dupa nunta. Tot de aici aflam ca una dintre ghinionistele foste neveste ale lui Barba-Albastra era o contesa romanca pe nume Carmilla, intr-un dublu omagiu adus scriitorilor Bram Stoker si Sheridan le Fanu.

The Courtship of Mr. Lyon

Prima dintre cele doua reinterpretari ale povestii Frumoasei si Bestiei incluse in The Bloody Chamber iese in evidenta prin frumusetea prozei, insa este mai cuminte din punct de vedere al povestii. Si aici, actiunea este plasata mai aproape de zilele noastre, in secolul 20, iar tatal Frumoasei conduce o masina, ceea ce ne duce cu gandul la ideea ca tehnologia nu exclude magia. Un cititor contemporan ar fi tentat sa compare prezenta nuvela cu filmul Disney bazat pe aceeasi poveste, insa acesta a fost lansat cu 12 ani mai tarziu dupa publicarea cartii Angelei Carter. Sursa de inspiratie este mai degraba filmul din 1946 al lui Jean Cocteau, La Belle et la Bete, unde Bestia, interpretata de Jean Marais, lua chipul unui leu.

The Tiger’s Bride

Un nobil rus alungat de revolutia din 1917 ajunge in Italia, unde isi pierde propria fiica la carti in favoarea unui personaj bizar. “La Bestia” poarta o masca ce reproduce trasaturi umane si pare a avea ceva dificultati in a merge pe doua picioare. El este, de fapt, un tigru, iar valetul sau, un individ maruntel si oarecum dubios, este o maimuta. Cat despre transformarea din final – nu e deloc ce v-ati astepta.

Puss-in-Boots

Servind drept interludiu comic in logica volumului, povestea Motanului Incaltat este transpusa in Italia secolului 18, in stil commedia dell’arte. Pe scurt, Motanul – de altfel, si naratorul povestii – traieste in compania unui pierde-vara afemeiat care se indragosteste de tanara sotie a altcuiva. Totul se termina cu bine.

The Erl-King

O tanara este sedusa de un spirit al padurii, insa afla ca pasarile “spectatoare” la scenele de dragoste sunt mai mult decat ce par. Ceea ce parea sansa ei de a se elibera vine cu un pret tragic si se dovedeste a fi, de fapt, captivitate eterna. La nivelul prozei, The Erl-King este un adevarat tur de forta, in care Angela Carter face pe deplin dovada talentului sau scriitoricesc. Nici un cuvant nu este nelalocul lui, iar fiecare fraza are o muzicalitate aparte, alcatuind o proza fluida, cu adevarat captivanta.

The Snow Child

Cea mai scurta povestire din volumul The Bloody Chamber este de departe si cea cu cel mai ridicat disturbing factor. Sursa de inspiratie este povestea Albei-ca-Zapada, insa o varianta mai veche a acesteia, in care eroina se naste in urma unei dorinte exprimate nu de mama, ci de tatal sau. Interpretarea Angelei Carter este una de care Freud ar fi fost mandru, fara nicio indoiala.

The Lady of the House of Love

Veti ridica, probabil, din sprancene, daca va voi spune ca protagonista acestei reinterpretari a Frumoasei din Padurea Adormita este o copila-vampir din Transilvania, ultima urmasa a lui Dracula. Insa, felul in care autoarea construieste personajul este unul original si neasteptat, Angela Carter creand probabil cel mai neajutorat si fragil vampir din literatura ultimelor decenii (poate cu exceptia lui Eli din Let The Right One In). Can a bird sing only the song it knows or can it learn a new song?, se intreaba eroina povestii, dezgustata de conditia ei, pe care nu o poate intelege si de care nu se poate elibera.

The Werewolf

Cele trei povesti care incheie volumul The Bloody Chamber sunt variatiuni pe tema Scufitei Rosii. In prima dintre acestea, Scufita, aflata in drum spre casa bunicii, se intalneste cu lupul, se lupta cu el si ii reteaza o laba, care se transforma pe loc intr-o mana. Ajunsa la casa bunicii, o gaseste pe batrana in pat, suferinda pentru ca… a ramas fara o mana.

The Company of Wolves

Aceasta povestire a stat la baza filmului din 1984 cu acelasi titlu, The Company of Wolves realizat de Neil Jordan. Intr-un taram izolat, unde fiecare strain poate fi un lup deghizat, Scufita Rosie porneste spre casa bunicii si intalneste un vanator…

Wolf-Alice

Wolf-Alice se indeparteaza putin de povestea Scufitei Rosii, abordand subiectul asa-numitilor copii-lupi, crescuti de animale salbatice, a caror reintegrare in societate este considerata imposibila. O astfel de copila este data in grija unui ciudat aristocrat, la randul sau o fiinta salbaticita. Pentru fiecare dintre ei, celalalt devine singura fiinta de care se poate apropia.