Home » Filme

Red Riding Hood – cartonas rosu pentru simulacru Twilight

11 April 2011 scris de 9 comentarii

CoolRank: 4.5/10

– atmosfera & entertainment: 5/10

– regie: 4/10

actori: 4/10

– scenariu: 3/10

– montaj: 3/10

Nota IMDb: 4.7/10

Pe hartie, Scufita Rosie revizuita dupa cerintele box-office-ului suna promitator: scris de David Johnson (Orphan), regizat de Catherine Hardwicke (Thirteen) si impodobit cu buclele aurii ale Amandei Seyfried, filmul putea fi un thriller bun, miezos, cu accente horror pasabile – chiar si pentru impatimitii genului, pe care si B-urile de la After Dark-uri ne umplu de endorfine, atata timp cat ni se strange inima de minim 3-4 ori pe parcurs. Nisa horror-ului nu e chiar atat de elitista precum s-ar crede, imbratisam titluri cu nemiluita, iar injectarea unui basm de cand lumea cu ceea ce actualmente e una dintre cele mai gustate spaime supranaturale – licantropia – ne suradea insidios din trailer.

Tot ce-nghite lupul sunt marile sperante

Ardeam dupa un film goth si am primit o portie puerila de gloss care m-a lasat rece. Scenaristul Johnson zgarie hartia, Hardwicke se dovedeste-a fi agasant de repetitiva in targetarea publicului puber, iar Amanda Seyfried nu a fost niciodata mai invizibila ca actrita, o soarta impartasita chiar si de versatilul Gary Oldman, aici prins si el in bucla stereotipiei. In nicun caz nu ma asteptam la o capodopera, dar speram la o explorare tip The Village a comunitatii izolate-n munti, in loc de un puzzle din clip-uri viu colorate, finisate cu urlete de banshee semnate Fever Ray – soundtrack-ul, delicios, de altfel, ar fi meritat un miez mai original decat un triunghi amoros amenintat de-un patruped vorbitor. Si o garnitura mai slaba in voice-over-uri. Si un suport narativ mai inchegat ca gen, atmosfera, directie. Si… ad infinitum, Scufita Rosie e un ghiveci de rateuri.

Yet another win for the tween team

Amanda Seyfried o interpreteaza pe Valerie – numele de “scena” al Scufitei Rosii, care-i de fapt o Scufie-n toata firea – cu infinita inocenta si un strop de insolenta adolescentina. Indragostita de taietorul de lemne Peter (interpretat de Shiloh Fernandez), dar promisa mai prosperului fierar Henry (interpretat de Max Irons), Valerie s-ar lasa sedusa de primul intr-o clipita, dar este intoarsa din drum de moartea surorii sale, prima victima a Lupului in ultimele doua decenii. Ofensati ca, de data asta, monstrul a strambat din nas la animalele jertfite luna de luna in baza armistitiului, satenii din Daggerhorn isi aduna sabiile si topoarele si vestigiile barbatiei ca sa puna piciorul in prag, pragul lacasului unde umbla vorba ca s-ar adaposti Lupul. In infinita lor intelepciune, omoara un lup, desigur nu the Lup – moment propice pentru revelatia adusa de Parintele Solomon (interpretat de Gary Oldman), expert in varcolaci…

… Adica oameni care iau forma lupeasca, ne explica el printr-o pilda personala redundanta. Desigur, daca noi ne puteam lipsi de infloriturile de duzina, ele ii hipnotizeaza pe sateni, care ii sorb cuvintele, si ordinele, si sentintele. Ca doar, lasati de capul lor, risca sa si-l piarda, cu suflet cu tot, in falcile varcolacului. Odata cu amestecul Parintelui flancat de soldati à la cruciati, povestea ia (inca) o turnura previzibila, devenind o vanatoare de vrajitoare, la propriu, in mijlocul careia se trezeste aruncata Valerie. Banuita c-ar fi o imblanzitoare de varcolaci, ea incearca sa-si traga propriile concluzii si ajunge sa repereze privirea lupului in mai toate ocheadele rudelor si cunostintelor ei. Oare care dintre aparentii ei protectori, toti – incredibil, dar adevarat – posesori de ochi sateni, intensi si lacomi, vrea s-o pape si care doar s-o pupe? Dar mai conteaza, cand toti o joaca pe degete?!

Despre actori si regie ce se poate spune?

Ca Valerie e ghidata mieros de mai toti adultii din jur si se lasa curtata asiduu de doi amorezi chipesi spune multe, si nu de bine, despre caracterul ei conciliant – oricat i l-ar pipera David Johnson cu luari de pozitie. In rol de copilandra desteapta ca oaia, Seyfried ne-ar calca pe nervi rapid, daca n-ar fi asa o Ileana Cosanzeana rupta din basme, figura ce o avantajeaza in aceasta “adaptare” ca-n niciun alt film, se-ntelege. Iar, desi naivitatea eroinei ei mineaza potentialul feminist al Scufitei Rosii, daca Hardwicke are un talent, acela este sa propulseze imaginea inaintea oricarui alt considerent conceptual – ca si in primul Twilight, accentul cade pe frumos, si cade cu putere, aproape justificand intregul demers gaunos. Sigur ca scenografia jongleaza cu dezacorduri naucitoare – casele arata a butaforie, hainele a costume, si nimeni nu dardaie in ele pe timp de iarna – dar, cand pelerina rosie, urmarita din inaltul cerului (macaralei) devine de-a dreptul incandescenta infruntand albul zapezii, simtul estetic, gadilat, iti pareaza atacurile logicii.

La fel se intampla cu personajele propriu-zise – nicicand nu-ti inspira o nevoie arzatoare de-a le memora macar numele, dar privirea ti-e pironita pe ecran cand se perinda in lungul lui perechi rapitoare de ochi sau de trupuri mladioase, angrenate-n dans sau flirt. Hardwicke nu pluseaza prea mult pe planul senzualitatii, se codeste sa depaseasca flagrant acel punct fara de-ntoarcere care delimiteaza rating-urile Asociatiei Americane de Film: evaluate, poate prea dur, la nivel de PG-13, ghidusiile regizoarei sunt totusi cuminti. Asta e, insa, si una din problemele filmului, care e construit la, si pentru, mintea copiilor dar presarat ici-colo cu nuante considerate “prea” sexy sau “prea” tenebroase pentru firile impresionabile. Iar o situatie de-asa natura, in doua luntri, da cu virgula si la box office…

Ce spun criticii despre Red Riding Hood?

Parerile avizate de pe MetaCritic.com apreciaza crappy-tatea lui Red Riding Hood la 28%, iar tomatometrul de pe RottenTomatoes.com este chiar si mai categoric, abia injgheband Scufitei un scor de 10%. Efortul secundar al lui Hardwicke este, in opinia lui David Denby de la New Yorker, “mai mult Twilight decat Grimm [intunecat, n.trad.], si un haos total”. Multi critici se plang de final, pe care, trebuie subliniat, orice spectator cat de cat dotat neuronal il va ghici ca-ntr-un joc tip “uneste punctele” – prea putine puncte, si telegrafiate toate din primele minute. Iar pentru restul, cei cu mintile mai odihnite, un “punct culminant” rizibil va avea grija sa unga sinapsele cu o trecere in revista, elaborata, a tuturor momentelor importante de pana atunci. Complet nul si neavenit, acel calup terminal de flashback-uri rade si ultima urma de credibilitate a lui Hardwicke – in exprimarea Lisei Schwarzbaum de la Entertainment Weekly, “Red Riding Hood cade din cliseat in si mai cliseat, o prabusire a povestii care anuleaza tot farmecul imaginii create de Mandy Walker”.

Verdictul KoolHunt.ro

Pe parcursul lungii sale vieti in volume de povesti nemuritoare, Scufita Rosie – “inrosita” de fapt abia in versiunea inregistrata de moralistul Perrault – a fost un pretext pentru avertismente tip “stranger-danger” adresate tinerelor, a simbolizat maturizarea, chiar si primii fiori ai sexualitatii. Hardwicke ia tot acest “bagaj” de semnificatii si il imprastie la-ntamplare pe un platou incarcat amatoristic cu paienjenis de telenovele. Dar nici un maraton de-o viata de “Tanar si nelinistit” nu m-ar fi otelit indeajuns pentru lovitura de gratie, servita in coda, cu un zambet insinuant din partea Scufitei – comunicatul era, desigur, transparent cat cuprinde, un lobby pentru sequel…

9 comentarii »

  • Deea said:

    Red Riding Hood a fost un fel de Twlight, doar ca the wolf gets the girl (asta doar pt ca vampirii nu au aparut in film). Foarte foarte slab filmul. Dar foarte foarte…

  • lucianB said:

    ca si imagine e foarte ok, putea sa lucreze mai mult si la poveste, era potential…

  • Ioanina Pavel said:

    Couldn’t agree more – DOAR ca sunt si pareri mai tolerante, de care ma tem ca n-am tinut cont, desi mi-am propus… but then I forgot. *wink wink Lucian… acum e momentul* :P

  • Ioanina Pavel said:

    =)) Lol Lucian eram convinsa ca o sa tasnesti cu ceva – da’ speram sa fiu eu prima care sa-ti …uhm.. dau cuvantul :)) Dar da, ai dreptate – potential era. Mainly sa mai ia din spotlight de la vampiri – large puppies need attention too :P

  • kolcs said:

    The Company of Wolves

    un film de la finalul anilor ’80 regizat de Neil Jordan, tipul care a regizat “Interview with a Vampire”, dupa scrierile Angelei Carter.

    Primul film care s-a intors la originile basmului “scufita rosie” si exploreaza temele sexualitatii crescande a tinerelor fete (si baieti), despre partea animalica umana.

    O naratiune fragmentara, un film genial cu o optica minunata.

    Recomand

  • boom boom said:

    de la directorul Amurg avem Scufita rosie …. nu comenetez
    de la directorul 300 sa fie Imortalis vezi cinemagia.
    acum uni regizori merg doar pe acelasi gen de film, filmand la fel ,pe ici colo ceva schimbat la scenarii..etc.cred ca si team ul la film este acelasi.
    SI daca nu va place nu va uitati.
    dar cum sunt multi baietei gen J.B si fetite gen H.M aceste filme merg in topuri
    bafta multa

  • AleX One said:

    Superficial si fara sens + efectul de studio, pe care nu-l suport.
    @ boom boom
    300- Zack Snyder
    Immortals – Tarsem Singh ( The Fall )

  • In Time – Aproape ora exacta | KoolHunt.ro - Filme, restaurante, cafenele, ceainarii, baruri din Bucuresti said:

    […] prezenta aparte este cea a lui Amanda Seyfried, Scufita Rosie. O actrita tanara dar care promite roluri tot mai bune pe viitor. In In Time este Sylvia Weis, […]

  • Gone – o disparitie de care nimanui nu-i pasa | KoolHunt.ro - Filme, restaurante, cafenele, ceainarii, baruri din Bucuresti said:

    […] lucru bun din intreg filmul daca era jucat ca la carte. Cei interesati de ea o pot urmari in Red Riding Hood sau In […]

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*