CoolRank: 5/10

– atmosfera & entertainment: 6/10

– regie: 4/10

– actorie: 5/10

– scenariu: 2/10

– montaj: 6/10

Nota IMDb: 8,1/10

Filmul lui Iura Luncasu este o comedie draguta cu personaje simpatice care trec prin niste situatii amuzante, dar veridice, fata de care spectatorii pot dezvolta empatie. Desigur exista si putine defecte, unele situatii tind spre clisee, iar filmul nu are desigur profunditatea psihic-emotionala a unui clasic, dar ramane totusi o comedie romantica draguta la care sa poti iesi cu prietenii sau partenerul.

Cred ca ce am scris mai sus este o buna reprezentare a ideii de Minte-ma frumos pe care se bazeaza filmul, adica minti cu nerusinare dar o faci intr-un fel care sa para veridic si spui lucruri pe care celalalt vrea sa le creada. Astea fiind spuse, ignorati va rog primul paragraf.

Vreau sa pleci si sa te intorci cand ai un film credibil

Un gras (Marius Damian) si o grasa (Antoaneta Zaharia) se intalnesc pe Facebook si se pacalesc unul pe altul sa se placa, mintind grosolan despre ei insusi si folosind pozele colegilor de casa atractivi. Acum, de obicei nu mi-ar sta in fire sa definesc doua personaje atat de simplu precum grasa sau grasul, dar de obicei un film nu insista atat de mult asupra unui singur detaliu care sa defineasca complet un personaj. Alte calitati, in afara de a fi grasi, astia doi n-au, asa ca nu are rost sa ne complicam.

Cei doi si-au dat intalnire, dar evident nu se pot duce ei. Asa ca Grasul il trimite pe colegul sau de garsoniera, Chipesul (Andi Vasluianu), iar Grasa pe colega ei de garsoniera, Frumoasa (Diana Dumitrescu). Planul este ca mai tarziu Grasii sa le zica Frumosilor de sex opus ca de fapt ei erau cei de pe Facebook, pentru ca in lumea acestui film logica este doar un concept teoretic fara aplicatii practice.

Dar vai, Frumosii evident se indragostesc. Pentru ca sunt frumosi. Atat. Urmeaza o harababura in care toata lumea minte si lucrurile se tot complica. Iar faptul ca Chipesul lucreaza ca si gigolo pentru femei peste 40 de ani, care sunt toate in limba dupa el, desi nu are nicio calitate seductiva discernabila, iar una din aceste femei este sefa frantuzoaica a Frumoasei nu ajuta.

Dupa alte conflicte improbabile, urmeaza finalul pe care l-ati stiut de cand ati citit primul paragraf al sinopsisului.

Despre regie si actorie ce se poate spune?

Iura Luncasu se afla la primul sau film pentru marele ecran, pân? acum construindu-?i cariera prin seriale precum Lacrimi de iubire, Numai iubirea, Iubire ca in filme si Inima de tigan. Sensibilitatile de televiziune reies inca de la genericul de inceput, in care numele actorilor si ale echipei sunt afisate peste imagini ale orasului, stil care aminteste foarte puternic de serialele HBO. Dar si felul in care sunt construite scenele, inramarea personajelor in ecran, tehnicile de montaj dau impresia ca avem in fata un episod foarte lung a unei telenovele romanesti care incearca cu disperare sa imite sitcom-urile americane din prima jumatate a anilor ’90.

Stilul regizoral de mic ecran este puternic sustinut de scenariul lui Adrian Lustig, care a aratat mult potential cu debutul sau scenaristic Nunta Muta. Aici insa ne serveste o insiruire de clisee ieftine nesustinute si vag legate. Scenaristul pare sa fi adunat toate amintirile despre ce a vazut el la TV in anii ’90 si a scris scenariul pe baza asta. Comedii romantice cu Freddie Prinze Jr., American Pie, un inceput de film porno, momente scoase din Friends si alte sitcom-uri inferioare si desigur nelipsitul moment Cyrano de Bergerac – toate sunt aruncate in acest film in speranta ca ceva, ceva tot va iesi.

Dar punctul slab sta de departe in personaje, care ori sunt abia schitate, ori sunt exagerari grotesti ale unor tipologii din romane pentru adolescenti, ori par efectiv scoase dintr-un desen animat pentru copii sub 6 ani – cum este frantuzoaica lui Loredana Groza. Cele patru personaje principale mai ales, care au varste intre 30 si 38 de ani, au maturitatea emotionala, simtul responsabilitatii si logica unor adolescenti de 13 ani care trec prin primul val de hormoni si rebeliune. De vreo idee de motivatie in spatele actiunilor lor, in afara de un caz grav de prostie generala, sa nu mai vorbim. Toata lumea face tot ce face pentru ca asa vrea scenaristul/regizorul, nu pentru ca ar avea vreo noima. Si deoarece trebuie indeplinite tipologiile.

De actori, ce sa zic. Joaca pe cat de bine le permite scenariul si regia. Joaca bine niste prosti. Andi Vasluianu mai ales pare sa se fi distrat jucand in film, ceea ce face o diferenta, si salveaza cu sinceritatea sa unele momente, dar nu si tot filmul.

Ce spun criticii despre Minte-ma frumos?

Filmul nu apare in baza de date a celor de la RottenTomatoes sau Metacritic, si asta probabil asa va ramane, iar in Romania parerea critica e impartita in doua. Spun asta deoarece online am reusit sa gasesc doar doua bloguri care au facut recenzie filmului.

Cei de la scrieliber.ro au fost incantati de film spunand ca “Povestea filmului este una cat se poate de simpatica” si ca “trailer-ul promitea multe, insa productia a depasit asteptarile publicului”.

La polul opus sta blogul filme-carti.ro, care are o recenzie mai elaborata si destul de obiectiva. Aici se noteaza pozitiv munca cinematografului Manu Kaddosh, insa despre film si mai ales despre scenariu nu se gaseste nimic bun. “Una peste alta, filmul nu se ridica cu nimic peste calitatea serialelor-telenovele marca “la famiglia” ” si ” scenariul l-am considerat slabut, repetitiv tematic, cu destramari in logica intrigii… si toate acestea in ciuda faptului ca Adrian Lustig are condei si un simt ascutit de observatie si de conectare la faptul zilnic social si psihologic. Poate daca ne-ar considera pe noi ceilalti, la fel de inteligenti si deschisi la minte ca domnia sa, rezultatul are fi mai demn de apreciat.”

Verdictul KoolHunt.ro

Acum nu demult, Tudor Giurgiu a demonstrat cu Despre oameni si melci ca in Romania se pot face filme bune in care nu stam sa ne uitam la unul cum manca ciorba 10 minute. Pelicula lui nu te impinge sa o discuti ore intregi cu prietenii la o cafea, dar are personaje simpatice, veridice si complexe, care au motivatii adevarate, a caror comportament are logica si care trec printr-o poveste absurda dar credibil? si care are un fir narativ clar. O comedie comerciala simpatica si bine facuta. Este un pas de care cinematograful romanesc a avut nevoie. Si chiar am vrut sa vad si alte filme care o iau in directia aia. Dar nu asa.

Eu am zis ce am avut de zis. Filmul sunt sigur ca isi va gasi un public. La vizionare au fost destui care au ras si chiar au aplaudat la unele momente. Daca va plac imitatiile de emisiuni reality TV pe care le prezinta Ernest pe Prima TV, sau telenovele romanesti si umorul de suprafata, asta e filmul pentru voi.