Home » Teatru, Timp liber

Copii rai – sa stai in banca si sa nu vorbesti neintrebat

27 March 2012 scris de 1 comentariu

Azi m-am trezit la 6:30, la fel ca in diminetile cand ma pregateam sa merg la scoala. Atunci, ca si acum, nu voiam sa ma trezesc devreme si mama (care nici acum nu inteleg cum reusea sa se trezeasca inaintea mea si totusi sa se culce dupa mine si sa mai aiba si capacitatea de a trezi si pe altii si de a fi coerenta) ma zdruncina usor punandu-mi mana pe spate pana cand produceam acel „nuuuuuu” inevitabil, pentru ca apoi sa ma ridic din pat resemnata ca sa merg la scoala.

Dar in dimineata asta nu o am pe mama langa mine sa ma trezeasca. M-am trezit singura, din proprie vointa, ca sa scriu despre Copiii rai pe care i-am vazut si i-am ascultat intr-o seara de marti in Green Hours.

In Green, atmosfera inainte de piesa era delirant de relaxanta:  vreo 15 oameni, lumina difuza, Piaf in surdina cu al ei Non je ne regrette rien, ceai verde si o revista aruncata pe masa.

Si, dintr-o data, intra peste noi o profesoara.

Si odata cu ea, ne-am intors cu totii la scoala, in banca, cu mainile la spate, in uniformele albastre cu guler apretat. Cu ochi mari, curiosi si speriati in banca, langa un coleg pe care nu l-am ales, ci ni s-a dat la inceput de an, obligatoriu de sex opus. De obicei, in ora va suportati pentru ca nu aveati incotro pentru ca la pauza sa va trageti de par, sa fiti rautaciosi si chiar salbatici.

Imi revin obsesiv in minte cateva din vorbele profesoarei frustrate si inghesuite pe drept intr-un tipar:

  • Ai mancat cornu’? Te-ai stropit cu lapte?
  • Ce fel de elev ai fost?
  • Prin ce se caracterizeaza polisul atenian?

Profesoara se transforma pe rand in parinte, copil bun, copil rau, de fapt reprezinta pe rand rotitele sistemului educational.

Dar sa ma opresc un pic la parintele din piesa.  Dupa ce il asculti, te rogi sa nu fii si tu atat de ingust la minte cu copiii tai. DA, da ! Ingust, daca e sa ii ascultam convingerile:

  • Copiii mei sunt perfect institutionalizati si integrati.
  • De ce Andra poate si tu nu poti ?
  • Dupa ce dormi, mananci, iti faci temele, iti mai raman 12 ore pe saptamana ca sa existi

Si in momentul acela, cand ea calcula timpul ramas intr-o saptamana ca sa fii TU, mi-am dat seama ca nici noi, cei mai mari, adultii, nu suntem prea departe de cele 12 ore care le raman elevilor saptamanal ca sa se descopere. Cat de pretioase sunt aceste 12 ore pe care le dam la schimb pe iubiti care nu ne merita, familii care nu ne inteleg, filme comerciale, shopping.

Vrei cateva motive ca sa petreci o ora in Green Hours cu cativa elevi, o profesoara si  cu tine ca elev?

– Textul  Mihaelei Michailov este plin de umor, copiat din realitate si viu.

– Katia Pascariu are o capacitate deosebita si miraculoasa de a se transforma din profesoara in elev doar daca isi strange parul in coada.

– Insertiile video ale lui Cinty Ionescu iti produc in gand un „DA, asa era la scoala, cu tabla plina de creta si bancile alea scrijelite si…”

– Pentru ca vei fi intrebat daca ti-ai facut tema si cand Katia se va uita fix in ochii tai, vei lasa privirea jos, vinovat ca TU nu ti-ai facut tema, pentru ca ai fost la munca.

Si inchei cu celebra pedeapsa: Scrie asta de 100 de ori pe tabla!

Nu am inteles niciodata care este rostul acestei repetitii, pedeapsa psihica imbracata in pedeapsa fizica. De fapt problema nu e ca te doare mana pentru ca ai scris de 100 de ori, ci ca te simti umilit in fata clasei, slab, prost, irecuperabil, deci usor de manipulat.

Daca se perpetueaza din generatie in generatie de catre profesori inseamna ca functioneaza – de ce nu devine o practica comuna si in mediul corporate: daca ai gresit, trebuie sa faci acelasi lucru de 100 de ori pana inveti. Sau… deja se intampla?

Evenimentele artistice incep efectiv, la Green, cu 15 – 30 minute dupa ora anuntata pentru ca publicul sa isi poata comanda la bar ceea ce doreste. Daca piesa e intr-o miercuri, e zi dedicata nefumatorilor. Bilete va puteti rezerva la teatru@greenhours.ro – raspund foarte repede si complet la emailuri.

1 comentariu »

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*