CoolRank: 6.5/10

– atmosfera & entertainment: 7/10

– regie: 7.5/10

– actori: 6.5/10

– scenariu: 5.5/10

– montaj: 7/10

Nota IMDb: 5.0/10

Lectia de istorie: in 1585 Sir Walter Raleigh colonizeaza insula Roanoke (undeva in Sud-Estul Americii de azi), numindu-l guvernatorul coloniei pe John White. Care guvernator a trebuit sa plece spre Anglia in 1587 pentru a cere ajutorul coroanei, temandu-se de un atac al nativilor din apropiere. Printr-un concurs de evenimente s-a intors la colonie de-abia in 1590, pentru a gasi… nimic. 115 oameni disparuti, lasand in urma doar haine si un cuvant cioplit in scoarta unui copac: Croatoan. “Colonia pierduta” a inspirat multe carti, filme si seriale ce trateaza tema disparitiilor (in masa) misterioase si dupa cum probabil ca v-ati dat seama, Vanishing on 7th Street este un film puternic inspirat de istoria Coloniei Roanoke.

Stay in the light

Filmul incepe intr-o seara aparent normala. Mai putin normal este faptul ca in timpul unei pene de curent, toata lumea dispare, cu mici exceptii ce tin de sansa de a fi avut o sursa de lumina in preajma pe timpul ‘stingerii’.

Putinii supravietuitori se strang intr-un mic bar, in care un generator asigura lumina mult cautata. Mult cautata pentru ca tema principala a filmului este lumina vs. intuneric, tema dealtfel prevalenta in film in conditiile in care umbrele prind viata si intunericul echivaleaza cu disparitia.

Luke (interpretat de Hayden Christensen), liderul de facto al grupului din care mai fac parte Rosemary (interpretata de Thandie Newton), Paul (in interpretarea lui John Leguizamo) si James (interpretat de Jacob Latimore), incearca sa gaseasca un mod de a supravietui unei nopti ce pare ca nu se mai termina.

A movie of vague vagueness

In paragraful de mai sus am facut ca premiza filmului sa para foarte interesanta si daca n-as fi vazut deja filmul, sigur citirea pasajlui m-ar fi facut sa vreau sa-l vad. Problema este ca desi are potential, premiza este prost pusa in practica. Povestea este slaba (o sa revin la asta imediat), personajele nu au adancime si am remarcat foarte multe inconsistente ce tin de poveste si de modul in care reactioneaza ele in conditiile date.

Spuneam ca revin la scenariul slab. Tot filmul incearca sa emane un aer misterios, pentru asta recurgand la o tehnica relativ simpla: povestea este cat mai vaga, lasand in seama privitorului sa interpreteze ceea ce vede.

Motivul pentru care aceasta abordare nu functioneaza pentru mine in cazul de fata este urmatorul: atunci cand lasi lucrurile deschise imaginatiei trebuie sa ai grija sa ii dai privitorului destul material care sa-i permita sa faca anumite conexiuni. Este necesar ca povestea sa aiba o coloana vertebrala, un backstory, ori aici totul este lasat la latitudinea privitorului.

Spre exemplu, legat de misterul Coloniei Pierdute, circumstantele disparitiei sunt vagi insa functioneaza pentru ca te intrebi: “oare nativii i-au omorat pe colonisti sau acestia au reusit sa se refugieze in alta parte?”, ideea fiind ca avem niste date (conflictul cu nativii) pe baza carora sa ne formam propriile teorii si interpretari. In Vanishing on 7th Street insa, nu exista nimic de genul. In principiu, tot ce ti se spune e: shit goes down, nimeni nu stie ce se intampla si umbrele astea ar putea avea ceva legatura cu ceva-ul care se intampla, dar la fel de bine in spatele situatiei actuale ar putea sta inghetata pe bat.

De aceea cred ca in acest caz povestea vaga se intoarce impotriva filmului, neavand o structura care sa sustina macar vreunul din lucrurile care se intampla. Nu am nevoie sa mi se dea mura-n gura, insa nu-mi place nici cand mi se spune este: shit happens; don’t try to make sense of it and just enjoy the ride. Un lucru care mi-a placut a fost finalul ce sugereaza usor un nou inceput, gen Adam si Eva, dar din punctul meu de vedere este prea putin, prea tarziu.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Daca ar fi sa-l judec prin prisma prestatiei actoricesti din Vanishing on 7th Street, as spune ca Hayden Christensen nu stie sa joace. Nu tango, ca asta s-ar rezolva dupa cateva sedinte cu Mihai Petre.

Luke este un egoist obisnuit sa se descurce singur si sa fie in control, iar acum lumea lui e rasturnata. Caracterul sau e dezvoltat destul cat sa-ti dai seama de lucrurile astea si totusi… Hayden Christensen nu m-a convins.

Restul actorilor au jucat bine, dar sa fiu sincer personajele lor nu mi s-au parut de o mare complexitate si nici actiunile prin care trec foarte solicitante din punct de vedere actoricesc.

Vizavi de regie am pareri impartite. Pe de o parte, Brad Anderson se foloseste foarte bine de lumini si sunete in crearea unei atmosfere apocaliptice. Pe de alta parte, umbrele CGI si decorurile au un aer low-budget. Sunt foarte tentat sa dau vina pe el vizavi de scenariu, insa Anthony Jaswinski este cel responsabil. Si ca sa ilustrez mai bine ce am spus mai sus, mai mentionez si trimiterea directa si deloc subtila la evenimentele ce au avut loc pe insula Roanoke, referinta aruncata la intamplare in film: odata povestita de unul dintre personaje, odata sub forma cuvantului Croatoan scris pe un zid. Daca s-a vrut sa fie atat de explicita, puteau gasi un context mai dragut.

Ce spun criticii despre Vanishing on 7th Street?

Pe RottenTomatoes.com Vanishing on 7th Street a obtinut un procentaj de 51% review-uri favorabile dintr-un total de 47 si un audience rating de doar 23%. MetaCritic.com indica un metascore de 50/100 pentru Vanishing on 7th Street.

Verdictul KoolHunt.ro

Pe la jumatatea filmului iti vei da seama ca sunt sanse mici sa primesti vreo explicatie vizavi de ceea ce s-a intamplat. Si iti vei spune ca e ok, poate ca este unul din acele filme in care nu conteaza raspunsurile si implicit destinatia, ci calatoria si modul in care ajungi acolo. Insa pana la final vei constata ca nici macar calatoria nu reprezinta mare lucru, ba mai mult, are o gramada de lipsuri.

Asa ca imi pun intrebarea: daca materie prima pentru food for thought nu ni se da (ci doar firimituri, cel mult), daca destinatia nu reprezinta ceva exceptional iar calatoria in sine nu ofera niciun moment de care sa-ti amintesti mai tarziu, atunci de ce s-au mai chinuit cu filmul?