CoolRank: 7.5/10

– atmosfera & entertainment: 8/10

– regie: 7.5/10

– actori: 7.5/10

– scenariu: 6/10

– montaj: 7.5/10

Nota IMDb: 6.7/10

La  prima vedere esti tentat sa eviti Stake Land. Facand parte din categoria End of ze World, acesta merge pe principiul epidemie (sic!) -> vampiri -> armata invinsa -> America is bye-bye, Welcome to Stake Land  -> lupta oamenilor pentru supravietuire intr-o lume care nu le mai apartine. Been there, done that, formula fiind intalnita cam in toate filmele cu vampiri, zombilici si alte animale de companie din categoria celor daunatoare sanatatii.

Insa Stake Land se remarca prin faptul ca nu este un simplu horror cu vampiri, ci mai degraba un studiu de caz privind natura umana, intr-un decor post-apocaliptic.

The most dangerous thing is to be alive

Povestea urmareste calatoria celor doi protagonisti, Martin (interpretat de Connor Paolo) si Mister (interpretat de Nick Damici), prin sus numitul Stake Land in cautarea New Eden-ului – o zona in care se zvoneste ca mana vampirului nu a pus niciodata piciorul.

Martin este un orfan de apocalipsa, daca imi permiteti termenul, si are rol de narator. La inceputul epidemiei familia ii este macelarita de un vampir iar Martin este crutat de a impartasi acelasi destin multumita lui Mister, un vanator de vamps care face ce stie el mai bine si dupa cateva palme cu piciorul si o sapa in gura (asa e Mister, face totul cu stil) omoara vampirul cu pricina. Momentul respectiv marcheaza inceputul unei frumoase prietenii iar Mister devine parinte surogat si mentor pentru Karate Kid… errr, Martin.

Pe parcursul calatoriei cei doi isi vor face atat prieteni cat si dusmani, toate aceste intalniri urmand a-si lasa amprenta asupra quest-ului celor doi.

28 Stakes Later

Dupa cum spuneam in paragraful de inceput al acestei recenzii, nu asteptam prea multe de la acest film. La urma urmei, ce se mai poate face cu genul? Daybreakers a incercat ceva nou dar executia a fost discutabil modesta, iar Let the Right One In este un film foarte bun dar are legatura cu genul cel mult tangential. Nu e ca si cum poti reinventa filmele cu vampiri, nu? Nu, dar poti face un film bun. Lucru relativ rar intalnit in nisa asta.

Stake Land este un film bun si capteaza atentia. Atat de mult incat este posibil sa nu observi ca scenariul este subtire si iti arunca in fata cliseu dupa cliseu: masina care se strica atunci cand e nevoie sa se strice, vampirii care sosesc in oras odata cu eroii, iar in categoria Worst Offender intra niste decizii proaste legate de un anume caracter (Jebedia, interpretat de Michael Cerveris) ce duc la un conflict inutil in actul 3. Tot la capitolul nemultumiri, tin sa adaug si modul in care sunt prezentati vampirii, atat vizual cat si comportamental, acestia nefiind altceva decat niste pradatori nu mult diferiti de zombii ca IQ.

Revenind la scenariu, desi pus cap la cap ajungi sa vezi ca este alcatuit din clisee, isi face treaba. Si este de ajuns, pentru ca adevaratul star al filmului este caracterizarea personajelor si dezvoltarea lor. Filmul prezinta tranzitia si schimbarea psihica a lui Martin din pustan in barbat, apocalipsa provocata de epidemie fiind folosita doar ca fundal.

Un alt lucru ce merita mentionat este ca se pot trage paralele intre Stake Land si un alt film care se termina in “-land” si nu ma refer doar la titlu. Precum in Zombieland, si aici avem un parteneriat intre un tough guy si un pusti. Similaritatile insa, se termina aici, umorul lipsind (aproape) cu desavarsire. In schimb, filmul de care se apropie Stake Land cel mai mult din punct de vedere tematic, este 28 Days Later…-ul lui Danny Boyle. Ca si in 28 Days Later…, ni se arata fata intunecata a oamenilor in situatii extreme. Adevaratul inamic este Fratia, o organizatie fundamentalista asemanatoare soldatilor din filmul lui Boyle.

Despre actori si regie ce se poate spune?

In scaunul de regizor il gasim pe Jim Mickle care se afla la al doilea sau lung metraj. Desi nu am vazut primul sau film, pot sa va spun ca in Stake Land s-a achitat cu brio de sarcinile regizorale, imprimand (printre altele si prin vizualul gri si filmarile on-location) o ambianta sumbra si dezolanta, ce se potriveste perfect filmului.

Nu in ultimul rand, ritmul mi s-a parut bine gandit, cu scene de actiune bine dozate care nu iau niciodata prim planul, o decizie pe care o aplaud avand in vedere stilul si tematica filmului, mai ales ca de cele mai multe ori (cu exceptia ultimului act) scenele de actiune sunt de efect si intotdeauna in contextul potrivit.

O mica remarca legata de structura filmului, despre care am tot mentionat ca se prabuseste in actul 3 din cauza dorintei lui Mickle de a defini un antagonist…

Actorii se achita si ei de sarcini, ridicandu-se la inaltimea regiei. Mai ales Nick Damici, interpretandu-l pe Mister, are o prestatie convingatoare in rolul de tough guy cu o latura moale.

Ce spun criticii despre Stake Land?

Pe RottenTomatoes.com, tomatometer-ul indica 78% pentru Stake Land, cu 39 de recenzii proaspete dintr-un total de 50 si un average rating de 6.5/10.

Pe Metacritic.com, Stake Land sta bine avand un metascore de 66/100, din 13 recenzii pozitive si doar 2 negative.

Verdictul KoolHunt.ro

Stake Land nu este o capodopera si nici nu va deveni un clasic. Dar asta nu inseamna ca nu merita vazut, din contra, eu vi-l recomand. Desi premiza, scenariul, chiar si tematica, sunt imprumutate din alte parti, executia este buna si as putea sa-l compar cu 28 Days Later… al lui Danny Boyle. Decideti voi daca este de bine sau nu.