[Titlu in limba romana: Capcana]

KoolRank: 6.5/10

– atmosfera & entertainment: 6/10

– regie: 6/10

– actori: 7/10

– scenariu: 6/10

– montaj: 6/10

Nota IMDb: 6.9/10

“This is a federal case. The mandatory minimum laws are very simple. Jason is facing 10 years in prison.”

Imi aduc aminte de o schita de-a lui Santimbreanu de cand eram mai mica, dintr-o carte galbena, cartonata – un elev scos la lectie nu intelegea ce ii sufla colegul din ultima banca, oare era sase? era sapte? si s-a decis sa faca o combinatie, asa ca a zis “sapse”. Asa si Snitch, e de nota sapse, nu e suficient de prost incat sa fie garantat mediocru, dar nici suficient de bun incat sa afirm fara ezitare ca nu trebuie ratat. Cred ca “sapse” e un fel de stramos al “meh”-ului.

Joanne Keeghan: “We need your son to help us make arrests before we can help him reduce his sentence.”

John Matthews: “What if I did it for him? What if I helped you make arrests? We have ex-cons working the yard all the time. Maybe there’s someone who has a connection.”

 The Rock e John Matthews aici, are o nevasta tanara, pasionala, o fetita dragalasa, o afacere bunicica de constructii si transporturi si o casnicie ratata la activ, cu un fiu, Jason Collins (Rafi Gavron) care ia numele mamei, Sylvie Collins, (Melina Kanakaredes) si pare ca nu mai vrea sa stie de el. Prin asocierea cu un prieten “binevoitor” care il convinge sa ii accepte un colet plin de droguri, Jason e arestat si poate fi condamnat la ani grei de temnita. In afara de cazul in care mai toarna pe cineva si ajuta politia sa mai faca o arestare. Jason nu vrea sa propage capcana in care a cazut, asa ca intervine tatal care nu accepta o pedeapsa atat de grava pentru un dram de inconstienta. Asa ca face un targ cu Joanne Keeghan (Susan Sarandon), procurorul general, care se afla si in pre-campanie electorala, sa ajute el autoritatile cu o arestare a unui traficant, in schimbul reducerii pedepsei fiului sau. Si se pune seful nostru de tiristi la infiltrat printre interlopi, ca si cum asta ar fi invatat la scoala de mic, de le da lectii profesionistilor.

“Just be yourself, John. If you try to be something you’re not, they’re bloodhounds. They’ll smell it right away. You’re a family man. You’re trying to stay afloat. You got means they could use. That’s it. You hide in plain sight. You just keep doing what you’re doing. They’ll believe it because it’s the truth.”

Prea plauzibile nu par premisele filmului – nu zic de greseala puberului plin de hormoni, ci de tot ce urmeaza dupa. E adevarat ca avem de a face cu un alt film inspirat din fapte reale (apropo de topul trecut), dar cred ca avem multe licente “poetice” presarate prin film. Sunt sigura ca pe undeva, exista o agenda incarcata cu ce obiective are filmul asta – sa il ajute pe Dwayne Johnson sa faca trecerea spre actor dramatic de la un fost luptator de wrestling care livreaza “one liners” amuzante, sa traga un semnal de alarma in privinta legislatiei americane ce se pare ca e extrem de dura cu cei aflati la prima abatere in distributia si consumul de droguri si, implicit, sa puna intr-o lumina politica extrem de proasta partidul de dreapta care sustine tot sistemul asta. A, da, si ca un fost cascador poate sa regizeze.

Nu stiu cat de multe o sa obtina din ce si-a propus, dar Dwayne Johnson se achita mai mult decat onorabil de rolul lui – nu e transformat in supererou, e un “regular Joe” care se sperie cand ii pui arma in fata si totusi e gata de aproape orice ca sa isi salveze fiul de la o viata ratata in inchisoare. Ma asteptam la un film de actiune intens, cu explozii, urmariri, impuscaturi peste tot. Spre placuta mea surpriza, nu am primit asta, ci un thriller moderat si de o calitate neindoielnica.

Despre actori si regie ce se poate spune?

De Dwayne am zis mai sus, uriasul cu muschi nu se mai “vinde” doar prin fizic, ci arata reale aptitudini dramatice – nu ma astept sa fie distribuit prea curand intr-o drama excesiv de serioasa, dar e pe calea cea buna, daca asta face parte din planul sau de marketing. In roluri secundare, sunt destule personaje sunt reduse la clisee – Juan Carlos ‘El Topo’ Pintera (Benjamin Bratt) ca marele mahar veros din lumea drogurilor; cele doua neveste ale personajului principal, prima stresata, cocolosindu-l pe baiat, a doua tanara si iubitoare, ingrijorata de soarta sotului care se da peste cap sa isi ajute fiul din prima casatorie. Dar avem si roluri “carnoase”, e.g. Daniel James (Jon Bernthal) sau pline de maduva, e.g. Joanne Keegha (Susan Sarandon). Daniel James e un fost condamnat care incearca sa isi refaca viata de dragul familiei, sotiei care e fosta dependenta de droguri si al baiatului. Jon Bernthal e cunoscut mai ales pentru rolul din The Walking Dead si imparte un trecut atletic cu Dwayne, jucand baseball profesionist. Susan Sarandon nu are neaparat loc sa se desfasoare, dar ridica nivelul intregului film cu cateva puncte bune.

 Ric Roman Waugh e un cascador care din cand in cand isi mai incearca mana la regie, probabil pastrandu-se in acelasi domeniu de profesie, dar intr-o pozitie in care poate sa isi castige painea si la varste mai inaintate, fara sa depinda chiar asa de mult de fizic. Ca regizor, mai are la activ inca 3 titluri finalizate si unul in lucru (Currency). Cel mai remarcabil este Felon (2008) – cetateanul inocent fortat sa supravietuiasca in inchisoare, unde a ajuns printr-un concurs de imprejurari cu un efect disproportionat si devastator asupra vietii lui.

Avand in vedere ca exista un oarecare crescendo in calitatea filmelor lui, sunt curioasa sa vad ce urmeaza. Mai ales ca m-a surprins placut cu Snitch.

Ce spun criticii despre Snitch?

Cotat cu 6.9/10 pe IMDb, Snitch beneficiaza pe Metacritic de 52/100 in urma a 31 de critici, cu voturile din partea a 24 din spectatorii sai adunand o nota ceva mai buna, de 6/10. In acelasi timp, pe tomatometru avem acelasi raport “de forte”, cu 108 de recenzii care decid un foarte mediocru 56% si 16632 de useri care fac ca Snitch sa beneficieze de o apreciere la 72% pe scala publica. Deci mult mai mult au sarit in ochii cinefililor si criticilor partile negative, si avem destule din care sa alegem – imaginea tremurata si care obstructioneaza chipurile, care vrea sa denote curaj, apropiere, dar ingreuneaza simpla urmarire a actiunii (James Berardinelli, Reelview); lacunele din scenariu, cele din 80% continut adaugat la 20% poveste reala in urma documentarului PBS; personaje schitate sau cu motivatii neclare, si… puteti citi o intreaga colectie de critici atroce, pentru ca “Snitch e ca un elefant pe gheata: inelegant, dar un efort admirabil”. (Joe Neumaier, NYDailyNews).  Dar, ca de obicei, insuficientul unora e preaplinul altor critici, deci se gasesc si cei care sunt impresionati de toata distributia, care “ingrasa personajele, chiar si schitate”, de faptul ca e un film potolit, cu semnale de alarma spre legislatia extrem de aspra comparativ cu cea pentru violatori si alti infractori: “o surpriza placuta pentru ca Snitch e un exercitiu onest in maiestrie muncitoreasca – prea putin grandios, dar bun, solid, functional” (Rick Groen, The Globe and the Mail).

Verdictul KoolHunt.ro

Dwayne Johnson (cum trebuie sa il numim de-acum inainte pe fostul luptator de wrestling “The Rock”) face pasi mici, dar siguri spre afirmarea ca un actor (mai) serios. Multe voci sunt gata sa ii recunoasca meritele, desi putini sunt de acord ca Snitch ar fi fost cea mai buna miscare in acest sens. Asa ca, in cazul in care vreti un film de actiune, cu adrenalina facuta sa explodeze la tot pasul, nu alegeti filmul asta – ca de obicei, trailer-ul e un fel de pacalici si concentreaza esentialul din scenele mai animate din film. Pe jumatate thriller, pe cealalta jumatate film de televiziune, Snitch isi face treaba si ne distreaza, dar are prea multe piedici care il trag in categoria de filme care “ar fi putut sa fie – dar nu sunt”. Priviti cu grija!