CoolRank: 9/10

– atmosfera & entertainment: 9/10

– regie: 9/10

– actori: N/A

– scenariu: N/A

– montaj: 10/10

Nota IMDb: 8.8/10

Inainte de Michael Schumacher sau Lewis Hamilton a fost Ayrton Senna, primul superstar al Formulei 1, brazilianul care si azi, la 17 ani de la moartea sa, este considerat de multi cel mai talentat si mai pasionat pilot de curse care a trait vreodata. Dupa diverse incercari neterminate de a-i pune viata pe ecran, fie sub forma de documentar sau film artistic, regizorul britanic-indian Asif Kapadia a reusit acolo unde ceilalti au esuat, oferind un film plin de energie despre un om fascinant.

Pure driving. Pure racing. That makes me happy.

Sper ca nu v-am alungat pe multi dintre voi cand am mentionat termenii “documentar” sau “Formula 1”, caci filmul nu e facut doar pentru amatorii acestora, asa ca inainte sa inchideti pagina, convinsi ca nu veti gasi ceva din categoria voastra de interes, da-ti-mi o sansa sa va conving.

Recunosc ca nu am fost niciodata amator de F1, nu sunt chiar ignorant, dar nici nu am urmarit vreodata sportul, asa ca initial nu m-a ciupit nici o tentatie de a vedea filmul; ca sa fiu sincer, nici nu stiam cine era Senna cand am auzit prima data de film. Dar impins de numeroase recomandari de la prieteni si recenzii pozitive, am ajuns la cinematograf. Si a meritat.

Kapadia insusi recunoaste ca nu a fost niciodata un entuziast al sportului, dar ca filmul Senna i-a fost oferit de un producator, care pentru prima data avea aprobarea familiei pilotului. Dar pozitia sa obiectiva a permis regizorului sa creeze un film captivant, care se concentreaza pe om si nu pe competitie, oferind astfel chiar mai mult celor care nu stiu despre ce e vorba, decat celor care stiau deja povestea.

If you no longer go for a gap, you are no longer a racing driver

Filmul urmareste viata si cariera lui Senna de la una din primele sale curse F1, la Monaco, cand, fiind la o echipa inferiora, reuseste totusi sa iasa pe locul doi – nu obtine primul loc doar din cauza ploii puternice care pune capat cursei. De aici cariera sa prinde aripi puternice, in curand el fiind membru la cea mai buna echipa, un erou national intr-o tara ravasita de saracie si instabilitate politica, si un star mondial.

Dar daca initial lucrurile merg bine, norii negri apar la orizont. Incapatanarea sa si obsesia lui pentru castig provoaca o concurenta acerba cu campionul mondial de la acea vreme, Alain Prost, de care se va ciocni, atat fizic cat si psihic, cam pe tot parcursul carierei, rivalitatea lor fiind considerata unul din motivele pentru care Formula 1 a avut parte de audiente mari in acei ani.

Pe langa Prost, Senna trebuie sa infrunte des si politica din spatele sportului de milioane de dolari, reprezentata mai ales de presedintele Federatiei Internationale de Automobile, Jean-Marie Balestre, care il favoriza pe conationalul sau francez, Prost, si care a reusit sa ii puna bete in roate de cateva ori brazilianului.

Dar dupa cum spuneam, Senna nu este despre un sportiv, ci despre un om, iar imaginile din curse si din sesiuni sunt completate cu imagini din spatele cortinei si filmari private din sanul familiei, unde Senna isi arata partea emotionala.

Incetul cu incetul incepem sa ne facem o idee despre ce fel de om avem in fata, si de ce merita un documentar. Un pilot fara scrupule in curse, care pune in pericol in repetate randuri propria viata si viata celorlalti piloti pentru a urca in top, dar care in afara curselor e obsedat de siguranta masinilor si a circuitelor si militeaza in continuu pentru imbunatirea acestora, care e cuprins de emotii de cate ori aude ca un alt pilot a avut un accident.

Iar pe plan privat, vedem un om plin de viata, iubit de femei, admirat de barbati, plin de sine ca atare, dar in acel fel care nu pare arogant si enervant, ci sarmant si contagios. Un crestin cu credinta mare in Dumnezeu care incearca sa imbunatateasca viata conationalilor sai, mai ales a copiilor, si care a donat in mod anonim milioane de dolari. Un om complex intr-adevar, a carui viata nu poate sa nu iti starneasca interesul.

Despre regie ce se poate spune?

Asif Kapadia nu e un nume care va suna prea cunoscut, iar la repertoriu nu are un numar mare de filme, doar patru lungmetraje, dintre care acesta este primul documentar. Chiar si asa, el a reusit sa adune diverse premii, inclusiv un premiu Bafta, unul la festivalul de la Cannes si premiul publicului la festivalul de la Sundance pentru filmul a carui recenzie o cititi.

Faptul ca nu e un regizor de documentare se vede in aceasta pelicula, dar asta nu o prezint ca un defect. Filmul este editat complet din imagini de arhiva, voci narative aparand rar pe fundal sub forma de interviuri; este insa incredibila bogatia surselor. Filmari de la stiri, de la televiziune, de la camerele din masinile de curse, imagini din arhivele Formulei 1, filmari de la sedinte, din garajele echipelor, din vacantele familiei, foarte multe dintre ele nelansate pana acum. Si mai incredibila este insa montarea acestor imagini, care e facuta cu atata talent si migala, un un simt al ritmului si al atmosferei atat de acut, incat deseori uitam ca ne uitam la un documentar si nu la un film artistic cu actori.

Ce spun criticii despre Senna?

Am incercat, chiar am incercat sa gasesc recenzii negative, dar nu am reusit pana acum. Si asta in parte din cauza ca Metacritic continua sa isi demonstreze inutilitatea, neavand filmul in baza lor de date. Pe de alta parte, Rottentomatoes ne ofera 26 de recenzii pozitive din care sa alegem, Senna avand un 100% Certified Fresh pe acest site.

Philip French de la The Guardian ne spune ca e un film visceral si stimulant din punct de vedere intelectual, in timp ce Sophie Ivan de la Film4 ne indeamna sa vedem filmul chiar sa daca suntem complet ignoranti si indiferenti fata de sport, caci ne va prinde, misca si incanta. Cel mai elegant insa s-a exprimat Tim Robey de le The Daily Telegraph care zice ca filmul este devastator in cel mai bland mod posibil, montat cu o grija rara, iar sa iesi din sala netulburat e de neconceput.

Verdictul KoolHunt.ro

Domnilor, va recomand sa nu mergeti la film acompaniat de iubita/sotie/amanta daca nu vreti sa va stricati imaginea de barbati duri, caci nu va vor crede la finalul filmului daca le spuneti ca brusc v-a intrat mult praf in ochi – din cate mi-au spus si altii, si dupa sunetele din cinema la propria-mi vizionare, lacrimile nu au fost putine. Dar serios, chiar daca filmul nu va fi pierdut de fanii Formulei 1, este ideal mai ales pentru non-fani, nu pentru ca ii va converti, ci pentru ca le va arata o alta fata a sportului, si mai ales pentru ca e un film emotionant, puternic, foarte bine facut si adevarat.