Home » Concerte, Muzica, Timp liber

Obisnuitul neobisnuit cu Urma la The Silver Church

28 November 2012 scris de Niciun comentariu

Relatia oricarui fan Urma cu trupa este una tumultoasa, indiferent de preferintele legate de componenti! De fiecare data cand cred ca in sfarsit s-a ajuns la o formula care nu se poate imbunatati, ori strica,  se intampla altceva! Asa, de fiecare data cand ma duc la un concert Urma ma astept la o surpriza, fie mare, fie micuta! Cum ma si asteptam, concertul din 21 noiembrie de la The Silver Church a fost, din nou, un “obisnuit neobisnuit”!

Proiect nascut din pasiune si nimic altceva

E ciudat sa ma mai gandesc in ziua de azi ca proiectul Urma a pornit de la talentul a doi tineri clujeni, Dan Byron (care, in perioada pre-Urma a cantat la Kumm, iar in prezent activeaza in trupa byron) si Mani Gutau, care, mai tarziu, i-au “pacalit” si pe Dominic Csergo si Sorin Erhan sa puna bazele a ceea ce noi azi stim ca Urma.

Intreg proiectul a pornit din pasiunea baietilor pentru muzica de cea mai buna calitate posibila si asta se poate vedea clar daca stam sa comparam primele lor albume cu muzica produsa in Romania la acele momente. Calitatea produsului finit a fost intotdeauna pe primul loc, iar pasiunea lor pentru muzica ii facea electrizanti pe scena. Din pacate, lucrurile n-au fost sa fie, Dan Byron parasind trupa in favoarea unui viitor proiect muzical, astfel luand nastere trupa byron in 2006.

De atunci, Mani s-a mai bazat si pe domnisoara Catrinel Bejenariu pentru a-l sustine vocal intre anii 2009 si 2011, insa nici relatia aceasta nu a durat mai mult, ea fiind acum vocea trupei Butterflies In My Stomach.

Obisnuitul neobisnuit, in direct, la The Silver Church

Concertele Urma au fost intotdeauna niste adevarate experiente asa ca, din partea mea, intreg concertul a fost intampinat cu niste asteptari astronomice. Trecerea prin melodii a fost lina, prin intreaga istorie muzicala a trupei: dupa ce mi-am amintit cu drag melodii ca “This Time” sau “After All” (pe care, pe vremuri, le ascultam pe caseta), am trecut la melodii noi si mai energice, cum ar fi “Terminus” ori “Cine iubeste si lasa”. Per total, in ceea ce priveste melodiile, a fost cate putin din fiecare album, cate putin pentru fiecare gen de fan!

Ceea ce, dupa parerea mea, a lipsit a fost “obisnuita” energie electrizanta caracteristica concertelor Urma. S-a incercat o usoara domolire a ritmului, semn ca atat ei, cat si noi am mai crescut putin. Pe de alta parte, comunicarea cu publicul a fost foarte deschisa, chiar asistand la momentul cand Mani si-a cerut scuze fata de barmanii din Silver Church, fiind bantuit de gandul ca a fost usor arogant acum cateva saptamani cu ei, la concertul aniversar Kumm. Ca bonus, ne-a povestit, ca la o bere, cateva amanunte personale care il fac sa empatizeze cu aceasta slujba dificila.

Fete vechi, dar noi

Cele mai importante momente ale serii, din punctul meu de vedere, au fost fetele noi de pe scena! Dupa atata timp, pot spune ca ma obisnuisem cu percutionistul Ati Panaitescu, parca mereu intregea peisajul, insa, din motive nestiute si negasite de mine deocamdata, la concertul din 21 noiembrie un nou membru Urma si-a facut aparitia pe scena: trompetistul Sebastian Burneci – in cazul in care vrei sa vezi cu ce se ocupa inainte, de aici iti poti face o idee:

Ca de obicei, la inceput am fost usor reticenta, insa pe parcursul concertului, Sebastian Burneci a reusit sa ma convinga ca poate sa ma hipnotizeze cu muzica lui!

Cealalta surpriza mare a serii a fost o scurta revenire in peisaj a lui Catrinel Bejenariu! Pot spune ca, fata de concertele trecute, era mult mai relaxata si mult mai zambareata (nu ca inainte ar fi fost trista pe scena), reusind, inca o data, sa dovedeasca ca din colaborarea ei cu Mani poate sa iasa o cantare deosebita!

Spre deosebire de concertele trecute, la ale caror finaluri ramaneam fara pic de energie in corp, de data asta am ramas cu ceva resturi. Totusi, n-o sa le reprosez nimic pentru ca, intr-adevar, a fost “as usual, unusual”, mai ales ca in momentul cand trupa s-a unit pe scena pentru a spune la revedere, Mani si-a intors tableta catre public, prezentandu-ni-l pe fiul sau de nici un an, Manu Gutau! Muzica, muzica, dar mai si crestem!

Fotografiile au fost realizate de Cristina Ghila la concertul Urma din The Silver Church (21 noiembrie) pentru KoolHunt.ro. Preluarea acestor poze fara acordul echipei KoolHunt.ro este interzisa.

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*