Home » Evenimente

Mirobolant, macabru, muzical – un Anim’est FUN-ambulesc!

16 October 2011 scris de Niciun comentariu

Ca un ceas desteptator iritant, programul plin-ochi al festivalului ajuns la cea de-a sasea editie mi-a amintit, din nou, ca nu mai sunt liceana chiulangioaica, far’ de grija si cu program de voie. N-am vazut multe din cate mi-am propus saptamana (aproape) trecuta, iar la noaptea animatiilor creepy duceam lipsa de somn si tepuse à la Praslea – ar fi mers si coate de la prieteni, daca n-ar fi fost toti ocupati cu vizionarea.

Nu e vina lor, line-up-ul afacerii de vineri spre sambata – ce-am vazut din el… – a fost intr-adevar hipnotizant. Ca si cel din seara anterioara, de altfel, petrecuta in cadru mai restrans in Club Control, unde s-au proiectat videoclipuri si reclame si de unde, ca sa-mi mai spal din pacate, pot raporta mai multe, din amintiri mai de-ncredere. Daca vineri, indelung-anticipatul Creepy Animation Night de la Cinema Patria s-a concretizat, pentru mine, intr-un svaiter hacuit de somn, singurele pauze in cronologia evenimentului de joi seara au fost prilejuite de ecranul roz-bombon brand-uit de oita Anim’est, care aparea intre proiectii.

Music Video & Ads

La competitia de videoclip si advertising, demarata cu o ora intarziere pe buna dreptate, publicul n-a navalit, ci a picurat in camaruta din fund si-n scaunele aranjate pe ring pentru ocazia speciala. Dar inceputul cu parfum de absenteism nu a pus capat serii prematur si, dupa cum era inevitabil, pana la sfarsit, se umpluse spatiul. Cinefilii chemati de program si obisnuitii clubului chemati de sunetele ciudate din sala (pe care-o stiau) de dans s-au delectat cu o gama variata de clipuri, animate de-o gama infinita de tehnici care mai de care mai fanteziste. Eu vi le insir aici pe cele mai memorabile – nu pentru a reduce din valoarea evenimentului, ci pentru ca stiu ca multi ati fi vrut sa fiti acolo, dar se suprapunea cu [inserati scuza aici].

Videoclipurile s-au potrivit ca manusa in Control, unde saptamanal la ceas de seara ai putea auzi daca nu chiar melodiile, genurile in care se incadreaza This Too Shall Pass al celor de la OK Go, On Melancholy Hill semnat Gorillaz sau Miss Daisy Cutter de la The Veils. Desigur, alesii din line-up propusi pentru jurizare s-au indepartat de la zona anglofona preferata de DJ-ii Control-isti, provenind si din Olanda (When I Am King – Tim Knol), Elvetia (The City – Five Years Older) etc…. dupa cum se vede din titluri, cumva, tot n-am scapat de engleza! Dintre videoclipuri, preferatul meu a fost Born with a Bothered Mind, o animatie amuzanta din compilatia olandeza Happy Camper, care mi-a amintit de propriul meu cort cu probleme :)

Animatia ca animatia, dar festivalul se poate mandri si cu rolul de platforma pentru artisti no-name care de joi au un loc in iPod-ul meu! Reclamele, pe de alta parte, aduceau din cand in cand seara inapoi pe fagasul vorbit, si multe au starnit zambetele scontate – daca in videoclipuri animatia se vrea un mijlocitor cu infinite fete al unei povesti, creatorii de reclame trebuie sa sparga gura targului, de dragul clientului, si asta rapid. Au fost spot-uri pentru alte festivaluri de animatie (Ottawa, Next si hilarele leader-e ale festivalului din Olanda), o mana de clipuri cu teme mai serioase (Save our Tiger, Buba and Global Warming) dar si reclame “triviale” – iata cum o ceasca intr-o ureche (… adica mana) prinde viata si recurge la un siretlic ca sa inhate un biscuitel Lotus:

 

Creepy Animation Night 3

In noaptea de vineri spre sambata, cei care au atatcat-o cu destule cesti de cafea au avut parte de-o rasplata pe masura: trei calupuri de animatii mai mult sau mai putin scurte, delimitate de interventii vizualo-muzicale semnate Mirai Mizue, respectiv Montgomery Clunk si Res Es la platane. Daca aceste pauze (petrecute-n frig la o tigara de-un sfert de public) ne-au tinut pironiti in scaune cu monstri geometrici repetitivi care se imbucau reciproc ca-n trip-urile cu acid, sirurile de scurt-metraje n-au fost mai blande cu psihicul nostru. Realizate in varii moduri, in toate tehnicile momentului, de la CGI la claymation (plastilin-imatie?), pendulau intre fantasy si horror cu infinit mai multa libertate de miscare decat ar fi fost posibila in format live action.

Initiativa, ca-n fiecare an, a fost de succes: o sala plina de insomniaci cum mai rar vezi in afara mall-ului, toti in transa pana la final. Filmul care i-a introdus in starea asta extra-lumeasca a fost must-see-ul The Monster of Nix, cel mai lung “scurt” din program (30 de minute), imbibat de influente Tim Burton-esti delicioase, din perioada lui emo, cantecele bantuitoare si aparitii perturbatoare – una dintre ele inzestrata cu vocea fabulosului regizor Terry Gilliam (l-ati recunoaste in “pielea” personajului, v. poza stanga?)!  Va las cu alte doua scurt-metraje, ambele frantuzesti – unul mai san-gore-os, celalalt mai… cu sani :)

 

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*