Home » Filme

Leon/The Professional – droguri, crime, dragoste si sacrificii

18 June 2010 scris de 1 comentariu

leon-the-professional1CoolRank: 9.5/10

atmosfera & entertainment: 10/10

regie: 9.5/10

actori: 9.5/10

scenariu: 9.5/10

montaj: 10/10

Nota IMDb: 8.6/10 (#34/top 250 IMDb)

Nu cred ca cineva ar putea reusi vreodata sa alerge de-a lungul acestei povesti dramatice fara sa-si brazdeze suprafata uscata a obrazului cu cateva lacrimi. Da, un film de moda veche, o pelicula de nota 10 in regia lui Luc Besson (La Femme Nikita, Taxi, Revolver, The Fifth Element si ceva mai recentul Transporter 3). Talentatul francez atinge prin Léon culmile carierei sale. Cu o poveste romantica, aproape shakesperiana, pe un fundal modern, si anume toropitoarele strazi ale New York-ului, si cu personaje memorabile care ti se infileteaza adanc in tample cu fiecare secunda in plus in fata ecranului, Léon este o capodopera cinematografica de neuitat.

Léon? What exactly do you do for a living?

… sopti fetita in timp ce mainile ei, inca reci, atingea pielea groasa a geamantanului cu arme. Avem in coltul drept asasinul perfect. Slabut, cleon-the-professional2u o privire rece sustinuta de o pereche de cearcane adanci, un palton negru ce acopera pieptul armat si o pereche de pantaloni un pic cam intrati la apa. Agil ca o pisica si nemilos ca un urs infometat. Leon (interpretat de Jean Reno), traieste singur, mereu in umbra, intr-unul dintre milioanele de cladiri de apartmente din New York. Ei bine, nu chiar atat de singur. Isi petrece diminetile stergand praful de pe frunzele singurei sale prietene.

Always happy. No questions. And it’s like me, you see? No roots.

Fara radacini, zicea el. Insa, soarta, sau mai bine zis, zana lui cea buna, Luc Besson, i-a plaleon-the-professional3nuit altceva. Apare in coltul stang, leganand picioarele din spatele unei balustrade, Mathilda (interpretata foarte natural de micuta Natalie Portman). Acea fetita pura ca un ghiocel care isi impinge capul prin crusta zapezii. Acea fetita nascuta intr-un cartier in care sunetele suieratoare ale gloantelor sunt niste cantece de leagan. Acolo unde tatal este traficant de droguri, iar mama, mama vitrega – prostituata de doi bani la colt de strada.

Is life always this hard, or is it just when you’re a kid?

Palmuita ca un tantar la vanatoare de tata, Mathilda, isi sterge lacrimile si zambeste. Leon ii raspunde sincer si fara sa schiteze vreun gest: „Alwleon-the-professional4ays”. Da, Mathilda nu avea o viata usoara, dar isi alina durerea lasandu-si barbia sa cada pe ceafa scaldata intr-un par matasos a fratiorului ei ori isi infileta pe varful buzelor o tigara pe jumatate terminata. Visa privind zidurile zdrentuite si impanzite de igrasie.

You don’t like Beethoven!

In centru il gasim pe Stan sau Stansfield, un politist corupt si iubitor de muzica de calitate. Drogurile ii aluneca pe gatlej, narile-i tremura, iar maselele-i sfaraie de durere. Adanceste manerul usii in peretele lateral si inainteaza pe culoarul lung al apartamentului Matildei. Trupul surorii vitrege este aruncat la podea de un glont in piept. Sangele aluneca usor pe podea. Degetul i se arcuieste pe tragaci. Pletele mamei danseaza pe muchia cazii, improscate in sange. Putin mai jos, pe metalul cazii, despicat si zdrentuit, aluneca vopseaua venelor pe gresia alba.

Please, open the door.

Printre gavanele ochilor, lacrimile disperate ale Mathildei, sclipeau in micuta fereastra a usii. Cu pistolul la subsuoara, Leon isi lipeste falleon-the-professional5ca de usa rece si isi opreste privirea in vizor. In departare, sticla geamului usilor batante imprastiata pe jos, stralucea in bataia neoanelor. Putin mai aproape, un om cu o arma ridicata la piept scana intreaga zona, iar pe covorasul din fata usii – care cu siguranta nu afisa „Welcome” – o fetita de 12 ani cu doua sticle de lapte la piept.

Diferitele forme ale iubirii sau despre iubirea platonica

Asistam la o drama romantica pe schita careia Luc Besson si-a plimbat degetele si a creat o capodopera. Léon – cel mai de temut asasin italian, este  rupt de Matilda din tiparul construit cu grija ani la randul, descoperind viata din spatele fotoliului rigid, zambetul ascuns dupa tragaciul armei si inima ratacita in pieptul ciuruit.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Luc Besson face o treaba excelenta, atat ca scenarist, cat si ca regizor, intr-o colleon-the-professional6aborare reusita cu Jean Reno. Cele doua mari nume ale cinematografiei, nu se intalnesc pentru prima oara, caile lor incrucisandu-se inca de trei ori inainte in realizarea Le Dernier Combat (1983), The Big Blue (1987) si desigur, La Femme Nikita (1991). Apoi, dupa reusita din 1994 cu povestea asasinului platit, Reno si Besson fac echipa iarasi in 2001 la realizarea comediei-romantice Wasabi.

Personajele danseaza magic pe scena si deruleaza in fata ochilor nostri povestea ce a luat viata in inima lui Besson. Jean Reno, la primul sau rol intr-un film american, joaca rolul carierei sale aprinzand scanteia din sufletul asasinului. Cu un glas tandru, aproape parintesc si cu o privire camuflata de o pereche de ochelari fumurii, Jean Reno este inconfundabil, genial si sarmant. In mainile sale personajele capata viata si defileaza pe straziele New York-ului.

Si, pentru ca panza reprezentata de Besson si vopsita de Reno sa capete forma avea nevoie de un Gary Oldman, un alt tip de vampir, un vampir insetat dupa droguri, bani si crime. Oldman soarbe durerea din privirile grasilor tradatori si arunca gloantele din teava pistolului in ritmuri clasice.

Insa, cum un film nu se putea face numai cu doua personaje, Besson, ii adauga pe cuceritorul Danny Aiello – un american intotdeauna camuflat in pielea unui italian – si pe talentata Natalie Portman, interpretand primul ei rol din cariera cinemtatografica.

Ce spun criticii despre Léon?

Ei bine, criticii de film considera de asemenea productia cinematografica de fata o capodopera bine regizata si excelent jucata.

Hal Henson de la Washington Post intareste laudele la adresa lui Oldman sustinand ca este un actor fara inhibitii – cel mai lipsit leon-the-professional7de inhibitii din generatia sa – iar rolul detectivului “bolnav” i s-a potrivit ca o manusa.

Din partea lui Marc Savlov de la Austin Chronicle, cuvinte numai de bine pentru munca depusa de Besson. Mentioneaza chiar si maniera in care regizorul a ridicat coatele captand din unghiuri stranii, imagini ce freamata in culori o lume lipsita de echilibru.

Surprinzator, New York Times face o comparatie putin cam abstracta cu filmul de succes in regia aceluasi Besson, La Femme Nikita si creaza o ipoteza cum ca regizorul ar fi creat pelicula pusa in discutie din franturi cinematografice ale acesteia.

Verdictul KoolHunt.ro

Cate filme ti s-au derulat prin fata ochilor? Cate dintre ele te-au impresionat? Cate dintre ele au stors din pleoapele tale o lacrima fugara? Léon este film care se cere vizionat iar si iar. Nu te mai saturi de personajele atat de bine conturate, actiunea isi invarte spitele, ochii tai stralucesc si cu pasi repezi te indrepti spre final. Un final care, desi sufla un strat neguros la baza inimii tale, nu poti sta departe de el. Ce pot sa spun? Iubire la prima vedere, la a doua, la a treia si inca mai continua sa ma surprinda de fiecare data cand amintirile se contopesc cu prezentul.

Léon paseste de pe ecranul negru si isi scufunda oasele in fotoliul de langa canapea. Din holul pamantiu, fetita cu privirea intunecata, ridica varful pistolului. In cele din urma din gura difuzoarelor ti se strecoara prin spatele urechilor vocea britanicului Sting si arcuirea coardelor chitarei lui Dominic Miller… „That’s not the shape of my heart… ”.

1 comentariu »

  • Endril said:

    Filmul este o capodopera, nu l-am vazut niciodata pe Jean Reno intr-un rol mai potrivit.

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*