Home » Filme, Oscar 2011

Iluzionistul – Intre magie si realitate

10 December 2010 scris de Niciun comentariu

CoolRank: 7/10

atmosfera & entertainment: 7/10

regie: 8/10

actori: 7/10

scenariu: 8/10

montaj: 8/10

Nota IMDb7.8/10

Animatia a inceput ca un film banal de pe Hallmark, fara dinamism, fara o poveste complexa, prea liniar, in care personajele erau foarte transparente, fiind niste tipologii standard. O buna bucata din film asteptam sa se intample ceva care sa declanseze actiunea care inceta sa apara. Am zis totusi sa ii acord o sansa si am asteptat rabdator, punand cap la cap bucatelele de informatie. A meritat pana la urma asteptarea pentru ca finalul filmului face toti banii. Este o animatie care nu abunda in dialog, chiar duce lipsa. Partea frumoasa este ca nici nu ai nevoie de replici, totul fiind transmis prin imagini. Majoritatea personajelor nu au nici o replica pe toata durata filmului iar cele cateva cuvinte care mai scapa sunt aproape indescifrabile. Protagonistul animatiei este un francez, actiunea se petrece in Scotia, acesta necunoscand limba, dar intelegandu-se cu cei care interactioneaza aproape in mod natural, mai mult prin limbaj non-verbal.

Iluziile sunt de moda veche

Iluzionistul, dupa cum zice si titlul, este povestea unui iluzionist de profesie, prins intre doua lumi, cea in care entertainingul de moda veche, constituit din piese de teatru, circ, si scamatori ambulanti se intrepatrunde cu noua generatie de distractie, legata de electricitate, lumini, sunet, muzica electronica, vedete. Iluzionistul se straduieste tot mai mult sa isi gaseasca un public pentru numerele sale, publicul fiind captivat de noile metode de distractie. Presat de aceasta turnura de situatie este nevoit sa accepte spectacole in orase tot mai mici si mai indepartate de lumea civilizata. Astfel aceepta invitatia unui mic orasel din Scotia de a face cateva spectacole pentru putinii locuitori. Nici nu se instaleaza bine ca si aici ajung primele semne ale lumii moderne, in barul central al oraselului fiind montata o instalatie de curent electric, fascinand publicul in egala masura cu numerele sale de iluzionism. Acesta realizeaza ca zilele meseriei lui sunt numarate si se simte neputincios in lupta cu modernizarea. In schimb numerele sale de magie fascineaza mintea unei fetite sarace care lucra in hanul unde acesta este cazat.

Dupa terminarea spectacolelor din provincie acesta se muta intr-un oras mai mare din Scotia, dar cu mai mult bagaj decat credea. Fetita a carei minte a fost fascinata de magie, orfana de altfel, lasa totul in urma si pleaca la drum alaturi de noul ei parinte adoptiv luat prin surprindere. Daca pana atunci ii era greu sa gaseasca un spectacol pentru a castiga suficienti bani pentru a se intretine, odata cu noul membru al familiel lucrurile se complica fiind doua guri de hranit, iar pe deasupra fetita, copil fiind isi doreste tot felul de lucruri pe care le vede in vitrinele magazinelor.

Iluzionistul isi ia in serios rolul de parinte si incearca pe cat posibil sa nu ii lipseasca nimic copilului, stiind ce viata grea a avut pana sa il intalneasca. Pe masura ce fata inainteaza in varsta cresc si pretentiile ei de domnisoara pe care Iluzionistul cu greu la face fata din punct de vedere financiar. Din acest moment este nevoit sa isi caute si alte joburi la care nu se pricepe, dar se straduieste sa le mentina. Povestea ia o intorsatura neasteptata atunci cand tanara se indragostete de un tanar vecin cu ei.

Morala de la sfarsit, iepurele din palarie

Nu am vazut prea multe animatii de genul acesta, nu pentru ca nu sunt un fan, ci din simplul motiv ca nu am fost marcat de vreo una in mod special iar mai mult din cauza inflatiei de filme comerciale care acapareaza piata si sufoca micile creatii artistice, exact ca in povestea Iluzionistului.

Daca la inceput m-a plictisit si am crezut ca voi adormi in cinematograf, sfarsitul filmului a compesat pentru aparenta lipsa de dinamism si chiar mai mult, a oferit un sfarsit plin de simbolistica si de ce nu, chiar o palma morala, un semnal de trezire la realitate pentru cei care nu isi pun prea multe intrebari in legatura cu ce se intampla in jurul lor si iau lucrurile ca atare. Una peste alta ma bucur ca am avut ocazia sa vad aceasta animatie iar pe viitor voi fi mai deschis spre animatii de genul acesta.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Regia este semnata de Sylvian Chomet, fiind unul din regizorii filmului Paris, Je T’Aime din 2006 la care a contribuit si ca scenarist.

Jean-Claude Donda, Eilidh Rankin, Tom Urie sunt vocile principale din aceasta animatie, replicile fiind mai mult de genul Multumesc, Buna Ziua si asa mai departe. Povestea este transmisa aproape deloc prin dialog.

Ce spun criticii despre Iluzionistul?

Tomatometrul de pe Rottentomatoes.com acorda pentru Iluzionistul un scor de 91% fresh. In rest, se pare ca criticile intarzie sa apara.

Verdictul KoolHunt.ro

Daca nu aveti nimic in program si va cade pe mana Iluzionistul sau aveti drum spre cinematograf, nu strica sa-l vizionati. La sfarsit veti fi multumiti de morala transmisa de aceasta poveste si sunt convins ca va va face sa reflectati mai mult la ce se intampla in jur, sa va puneti mai multe intrebari legate de unde vin anumite lucruri si ca trebuie sa depui efort pentru a obtine ceva. Recomand cu caldura aceasta animatie celor care vor sa vada o creatie de calitate, frumos lucrata, din toate punctele de vedere.

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*