Home » cinema, Filme

Fair Game – Cand David e de fapt un cuplu, iar Goliat e Casa Alba

16 May 2011 scris de Niciun comentariu

[Titlu in limba romana: Tinta legitima]

CoolRank: 8.5/10

– atmosfera & entertainment: 8/10

– regie: 8.5/10

– actori: 8.5/10

– scenariu: 8/10

– montaj: 8/10

Nota IMDb: 6.3/10

Regie: Doug Liman An: 2010
Actori: Naomi Watts, Sean Penn, David Andrews Genul: drama, biografie

 

Pana prin 2007, administratia Bush s-a prevalat de Razboiul impotriva terorii pentru a intreprinde o sumedenie de actiuni dincolo de limita legii: incalcari ale drepturilor omului, razboaiele din Afghanistan si Irak etc. Orice film care s-ar fi abatut de la atitudinea de proslavire ar fi fost pus la zid ca antiamerican de mass-media sovine si insetate de audienta (sa ne amintim de Fahrenheit 9/11). Dupa acel moment, insa, cand in spatele poleielii a inceput sa se vada putregaiul, mentalitatea s-a schimbat si au aparut filme precum Rendition, Nothing But The Truth, W. Iar acum, Fair Game.

When did the question move from Why are we going to war? to Who is this man’s wife?

Filmul spune povestea sotilor Valerie Plame (interpretata de Naomi Watts) si Joe Wilson (interpretat de Sean Penn). Ea – o agenta CIA sub acoperire, extrem de abila si cu mare putere de convingere; el – un fost ambasador al SUA in tari nesemnificative, devenit consultant in stiinte politice. Cand George W. Bush declara in 2003 razboi Irakului pretinzand ca are dovezi (false) ca aceasta tara construieste arme de distrugere in masa, sotii Wilson-Plame (teoretic sursa acestor dovezi) refuza sa confirme aceasta afirmatie. Ca atare, sunt nevoiti sa sufere razbunarea Casei Albe, care ii declara neoficial tinte legitime (fair game) pentru linsaj mediatic.

Bazat pe cele doua carti scrise de Plame si Wilson, filmul tine clar cu ei si ii demonizeaza pe cei din guvern, in special pe omul din spatele intregii afaceri, seful de cabinet al vicepresedintelui, onctuosul Scooter Libby.

In prima sa jumatate, care ne poarta prin Kuala Lumpur, minele din Niger si strazile din Baghdad, productia pare un thriller de spionaj, in maniera The Bourne Identity, desi fara impuscaturi si urmariri. Dupa ce scandalul izbucneste, filmul devine usor melodramatic si accentul se pune pe dimensiunea umana a celor doua personaje principale, care isi vad viata in curs de distrugere, si pe mecanismele interioare care le dicteaza actiunile. Cei doi soti incep sa se acuze reciproc ca au provocat scandalul, iar criza releva prapastia care se crease de fapt intre ei in perioada in care ea pleca in misiune cu saptamanile.

That made me feel special: I don’t have a breaking point. I was wrong.

Valerie este, prin natura meseriei, discreta si rezervata, insa isi ia foarte in serios munca si pune suflet (de exemplu, este socata cand acoperirea ei de agent este compromisa si din aceasta cauza, niste fizicieni irakieni care trebuia adusi in America sunt astfel abandonati de CIA fara nicio remuscare). Stiindu-se puternica, e frapata de cat de mult o afecteaza interior acest scandal.

Joe incearca sa isi ascunda frustrarea ca abia isi mai vede sotia intre atatea deplasari si ca ea are o slujba mai importanta decat a lui; temperamental din fire, gaseste refularea in a ii pune agresiv la punct pe prietenii de familie in polemici politice.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Prestantele actoricesti sunt foarte bune si ascund micile defecte ale filmului. Deja la al treilea film in care formeaza un cuplu (dupa 21 Grams si The Assassination of Richard Nixon), cei doi actori principali se cunosc foarte bine si asta se vede. Mai mult, nici fizic nu sunt foarte diferiti de personaje.

Naomi Watts este excelenta in portretizarea lui Valerie Plame si a laturii sale vulnerabile, dar pasionale, ascunsa sub invelisul tare, aparent insensibil si aproape robotic, de agent CIA. Jocul ei este la fel de discret ca si personajul. In contrapartida, Sean Penn, la primul sau film dupa Oscarul pentru Milk, are un personaj mult mai uman – cald si iubitor cu copiii sai, incapatanat si inflexibil cand vine vorba de propriile principii. Penn ar fi putut sa acapareze filmul, insa nu vrea, desi are cateva scene impunatoare (discursul de la final este memorabil). O mentiune speciala si pentru putin-cunoscutul David Andrews, care este perfect in rolul lui Scooter Libby, omul de stat care calca pe cadavre pentru a-si atinge scopurile.

Regia lui Doug Liman este in stilul celorlalte succese ale sale (The Bourne Identity si Mr. and Mrs. Smith): alerta, economicoasa, fara floricele si scene inutile (Liman este si director de imagine), desi linia narativa legata de fizicienii irakeni nu prea se integreaza, ar fi trebuit fie extinsa, fie exclusa. Nu trebuie uitata coloana sonora a lui John Powell (seria Bourne, The Italian Job), al carui stil discret si pregnant in acelasi timp este inconfundabil si creste dramatismul filmului.

Ce spun criticii despre Fair Game?

Tomatometrul de pe RottenTomatoes.com arata 80% fresh pentru Fair Game, pe baza a 160 de recenzii. MetaCritic.com ii ofera lui Fair Game un scor de 69%, bazat pe 35 de recenzii.

Verdictul KoolHunt.ro

Fair Game se adreseaza in mod clar unui public matur, care nu alege sa vizioneze un film doar pentru efecte speciale sau pentru ca e la moda. Valoarea sa este sporita de faptul ca este bazat pe evenimente reale, altfel ar fi putut fi incadrat la categoria productiilor politice idealiste. Una peste alta, este un film profund uman, jucat foarte bine, trecut cu vederea nemeritat la Oscaruri, si pe care il recomand cu caldura.

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*