[Titlu in limba romana: Misiune de salvare]

CoolRank: 6/10

– atmosfera & entertainment: 6.5/10

– regie: 5/10

– actori: 6/10

– scenariu: 5/10

– montaj: 6/10

Nota IMDb: 5.8/10

1988, Point Barrow, Alaska. Un vanator inuit descopera trei balene prinse intre blocurile de gheata. Sunt in marea Beaufort, 8 kilometri de gheata impenetrabila se intinde intre ele si ocean. Au o singura copca in care pot iesi la suprafata sa respire. Balenele nu supravietuiesc fara aer. Copca va ingheta curand din cauza frigului (-40, -50 grade Celsius). Trei balene gri (specie si in ziua de astazi pe cale de disparitie), femela, mascul si pui, sunt insa de-ajuns sa mobilizeze o lume intreaga. Toti locuitorii oraselului se pun pe treaba sa largeasca gaura din gheata. Vin intariri de la Garda Nationala si Protectia Mediului. Echipamentele sunt sponsorizate de o companie petroliera. Logistica este aranjata si supravegheata de functionari de stat, agenti federali, senatori si responsabili de la Ministerul Apararii. Cireasa de pe tort, un spargator de gheata rusesc.

O saptamana, cat a tinut toata nebunia, publicul de acasa a primit balene in loc de stiri. Se pare ca 1988 a fost anul in care “salvarea balenelor” s-a transformat intr-o cauza nobila. Foarte frumos. Eu una habar n-aveam de toata povestea asta inainte sa vad Big Miracle. Acum ca l-am vazut, imi bubuie in cap o singura intrebare: De ce n-a dat nimeni bani sa se faca un documentar? Folosesc imagini de arhiva si in film si pe genericul de final, deci ele exista. In mod sigur mai sunt in viata macar cativa dintre oamenii implicati. De ce s-au complacut intr-un biopic usurel?

Everybody loves whales

Discutabil, mai ales ca in filmul asta singura care iubeste pe bune balenele este activista Rachel (Drew Barrymore), angajata de Greenpeace pare-se ca sa ne fie o data pentru totdeauna clar ca toti cei care lupta pentru protectia mediului sunt niste ciudati care nu realizeaza ca orice pasiune are pana la urma limitele ei. Carevasazica, actiunea ramane, pe cat se poate, fidela intamplarilor consemnate mai sus.

Adam (John Krasinski), un reporter de televiziune locala in pana de subiecte, descopera balenele. Stirea face inconjorul statiilor nationale si lumea se activeaza, in frunte cu Rachel, care lanseaza operatiunea “ne ajuti sa salvam balenele sau esti mancat”. J.W. McGraw (Ted Danson), care tocmai se pregatea sa foreze in zona dupa petrol, se implica sperand sa castige popularitate si sa mai inchida din gurile care il denuntau ca inamic al mediului. Reactia lui il forteaza si pe guvernatorul Haskell (Stephen Root) sa se alature, fara niciun chef, miscarii. Kelly Meyers (Vinessa Shaw), un suflet bun din staff-ul presedintelui Regan, reuseste sa convinga lumea ca o implicare pozitiva in salvarea balenelor i-ar aduce un spor de popularitate vice-presedintelui (George Bush, care anul urmator urma sa castige presedintia Statelor Unite). Chiar si inuitii, decisi la inceput sa vaneze balenele pentru hrana, hotarasc ca este o miscare mult mai desteapta si banoasa sa ajute la salvarea lor.

Even though they’re big and powerful, they’re so much like us. We’re vulnerable, and we get scared, and we need help sometimes, too.

Poate ca mi-am raspuns singura la intrebarea de mai sus. Poate un documentar nu a fost posibil pentru ca nu a trecut inca destul de mult timp de atunci si povestea lovea in niste cercuri problematice. Sau poate niciunul dintre intervievati nu ar fi putut recunoaste ca daca toata lumea, absolut toata lumea implicata, nu ar fi avut ceva de castigat, cele trei balene ar fi murit linistite de mana vanatorilor inuiti. Si e o optiune, sa nu ridici din umeri trist, concluzionand ca nu exista bunatate dezinteresata. Poti sa alegi sa faci un film simplu si vesel care, ce-i drept, nu prea are grija sa-si dezvolte bine personajele si povestile lor, dar in schimb te ia de mana si iti arata, cu aceeasi pasiune cu care acum 19 ani il salvam pe Willy, cum se salveaza o balena. Si e al naibii de greu!

Despre actori si regie ce se poate spune?

Pe regizorul Ken Kwapis il stim din The Sisterhood of the Traveling Pants si He’s Just Not That into You. Cu Big Miracle, Kwapis nu coboara dar nici nu ridica stacheta. Face o tampenie nerealizand ca Drew Barrymore si John Krasinski nu sunt si nu vor fi vreodata un cuplu credibil. Povestea lor de dragoste e ratata din fasa. Ted Danson interpreteaza acelasi gen de personaj ca in Damages doar ca este dezvoltat cam 5% fata de cum era in serial. Acelasi lucru se poate spune despre tot cast-ul. Actori cunoscuti (Vinessa Shaw – The Hills Have Eyes, Stephen Root – J. Edgar, Dermot Mulroney – J. Edgar, Tim Blake Nelson – O Brother, Where Art Thou), buni, dar care nu au nici spatiu si nici motiv sa se desfasoare cum trebuie.

Scenariul este o adaptare dupa cartea “Freeing the Whales”, semnata Thomas Rose, care povesteste pas cu pas intamplarile din 1988. Cea mai frumoasa parte a filmului sunt balenele. Pentru filmare s-au folosit animatronice si imagini de arhiva cu Bonnet, Crossbeak si Bone – traducerea in engleza a numelor primite de balene de la inuiti, pe care in film scenaristii insista sa le schimbe in Fred, Wilma si Bam-Bam (the Flintstones anyone?). Un pic de contradictie in numele de personaje preistorice si ideea ca luptam pentru salvarea unei specii pe cale de disparitie?

Ce spun criticii despre Big Miracle?

Criticii de pe Rotten Tomatoes noteaza Big Miracle cu 74%, in timp ce publicul ii da 61%. Parerile negative, putine ce-i drept, reproseaza filmului ca a luat o poveste adevarata, foarte buna si a transformat-o intr-o fictiune Hollywood-iana de doi bani. Cei mai multi insa se bucura de confortul resimtit dupa vizionarea unei povesti cuminti, de familie, fara limbaj obscen si filmari obositoare. Cei de pe Metacritic sunt mai zgarciti cu Big Miracle, criticii notandu-l cu 61% iar publicul cu 50%.

Verdictul KoolHunt.ro

Filmul perfect de vazut duminica la pranz, cu toata familia. Daca va aduceti aminte cu o nostalgie placuta de cum ati plans la finalul lui Free Willy, atunci Big Miracle o sa va bucure foarte tare.