CoolRank: 9.5/10

– atmosfera & entertainment: 9.5/10

– regie: 9.5/10

– actori: 9/10

– scenariu: 9.5/10

– montaj: 9.5/10

Nota IMDb: 8.4/10

Ben Affleck semneaza regia si joaca rolul principal in Argo, poveste ce are la baza eliberarea a sase diplomati americani din Teheran in timpul Crizei Ostaticilor din Iran din 1979. Adica, pentru cei certati cu relatiile internationale, un fel de Bond plecat sa salveze niste diplomatic nerds, in timp ce tara pe unde se afla ei tupilati are o mica mare problema de reorientare politica. Adevarul din spatele povestii reale din 1979 a fost adus la lumina in 1997, cand Bill Clinton desecretiza operatiunea. Ben Affleck pune mana pe scenariu si rol dublu de regizor/actor si face un film al naibii de bun.

If I’m going to make a fake movie, it’s going to be a fake hit. (Lester Siegel)

Pe 4 noiembrie 1979, Ambasada SUA este atacata de catre opozantii Sahului recent indepartat de la putere. 6 angajati reusesc sa evite sa fie capturati si fug din ambasada, ajungand sa fie gazduiti de catre ambasadorul canadian, Ken Taylor (Victor Garber). Zilele trec, iar CIA ajunge sa ticluiasca un plan nebun sau mai bine zis cea mai buna idee dintr-o mare de idei proaste. Tony Mendez (Ben Affleck), specialist CIA in astfel de situatii de criza, propune operatiunea Hollywood. Adica, Mendez si seful sau Jack O’Donnell (Bryan Cranston) iau legatura cu make-up artist-ul John Chambers (John Goodman) care lucrase cu CIA-ul cu alte ocazii si, impreuna cu producatorul Lester Siegel (Alan Arkin), lanseaza in media filmul ce nu s-a filmat niciodata. Argo.

Unde pica Iranul in toata faza asta? Cei 6 ostatici urmau sa fie impreuna cu Mendez echipa trimisa sa gaseasca locatii exotice pentru filmare, taman in Iranul cuprins de febra revolutiei. O idee buna tinand cont ca filmele SF atunci si acum, si nu numai SF-urile, au nevoie de locatii exotice. Potentialul de a esua, cat si de a reusi este surprins in film cu doze realiste si sanatoase atat de partea celor din CIA/Hollywood, cat si de captivi.

Nimeni nu se joaca de-a eroul in povestea aceasta, Argo abundand de un dialog savuros intre personaje, de la tandemul Muppets al Ministerului American de Externe (Philip Baker Hall si Bob Gunton) dar mai ales intre Chambers si Siegel in momentele ce pregatesc operatiunea pana la sosirea in Iran a lui Mendez, in timpul si dupa finalizarea operatiunii Hollywood.

Frumusetea ideii este utilizarea unui element mediatic cunoscut oriunde pe glob, tensiunea vine in clipele de pregatire si pe parcursul operatiunii. Partea ironica ramane in pastrarea secretului si utilizarea unei noi povesti pentru a ascunde cine, cum si ce s-a intamplat.

The whole country is watching you, they just don’t know it.  (Jack O’Donnell)

Eroilor le sta bine cu anonimatul si modestia. Mendez (Ben Affleck) nu spune multe, dar face destule. Sa ne punem nitel in pielea lui cu tot training-ulCIA de rigoare, experienta, frustrarile si birocratia CIA/Washington. Daca ceva merge gresit, daca cineva se va prinde de cacealma, multi vor plati cu propriile lor vieti, inclusive Mendez. Calmul si seriorizatea sunt dozate cu umor cat sa te faca se rasufli, dar si umorul abunda de adevaruri mai mult sau mai putin confortabile, depinde pe ce scaun te aflii: la Casa Alba sau la Hollywood. Iar cele doua lumi se aseamana al nabii de bine. Colaborarea CIA/Hollywood nu surprinde acum peste ani, misiunea fiind desecretizata in 1997 de Bill Clinton. Hollywood si Casa Alba si-au dat mana mai tot timpul, fie ca a fost pe scaun prezidential un fost actor ca Regan, fie ca, mai nou, presedintii si cei ce se vor presedinti apeleaza la Hollywood pentru popularizare, campanii si sponsorizari.

Este o lege a firii acceptata de ambele parti – cand e nevoie se popularizeaza, cand nu e nevoie se tine la secret. In cazul Crizei ostaticilor din 1979 a fost nevoie de o idee creata cu un film SF ce nu s-a facut, ca sa salveze vieti. Iar Affleck nu face nici propaganda politica, nici nu face din personajul Tony Mendez un Bond sarind pe acoperisuri, caftind baietii rai si salvand domni si domnite din subsolul ambasadorului canadian. Filmul lui Affleck nu se potioneaza pe linia demonizarii Iranului trecut si prezent, filmul lui Affleck merge pe asumarea unei idei, unei misiuni si a mersului pana la capat. Sa-ti pui viata in mainile unui strain si sa imbratisezi o idee nebuna. Sa scapi cu viata.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Ben Affleck face parte din gasca George Clooney si Clint Eastwood, regizor si actor, si isi face treaba foarte bine. In Argo, Affleck isi asuma rolul lui Tony Mendez. S-a carcotit nitel, cum ca personajul real era hispanic, mic de statura si rotofei. Sa-mi fie cu iertare, dar orice prilej de a-l vedea pe Ben Affleck, la bustul gol merita savurat: chiar si sub claia de par si barba de popa, Affleck arata bine si joaca foarte bine. Iar regia este buna, tinuta din scurt si liniara. Nu prea aveai cum sa faci prea mult montajuri, dar Affleck a alternat secventele tensionate cu cele umoristice, iar la capitolul actorie, genul de personaj ce tace si face e binevenit.

John Goodman si Alan Arkin sunt geniali in tandemul de producatori de film, cei doi avand parte de multe momente savuroase de dialog. Dialogul este unul din aspectele ce exceleaza in Argo, sarcasm, realitate, disperare si revenire la normal. Argo merge la capitolul montaj pe un intro asupra istoriei Iranului, narat intr-un usor accent farsi, in stil animatie de benzi desenate, ca sa adopte apoi cadre filmate, cu montajuri ce contin filmarile reale din timpul acelor evenimente. Un mare plus al acestui film este ca nimic nu este fortat, ori exagerat de amorul artei, de la actorie pana la machiaj si costume – iar la capitolul machiaj si costume, atmosfera si personajele reale au fost conturate de minune.

Ce spun criticii despre Argo?

Argo este unul din favoritii criticilor pentru premiile Oscar si are parte de multe critici favorabile pe site-urile de profil si in presa. Pe IMDb are un scor de 8.4. Pe Rotten Tomatoes, Argo are o prospetime de 95% si un punctaj de 8.4/10. Punem la bataie si peste 220 de recenzii pozitive. Pe Metacritic, Argo domina cu 86 de puncte din 100 si 45 de cronici pozitive. Lou Lumenick de la New York Post vede in Argo un candidat puternic la premile Oscar, dar si un film accesibil, dinamic, cu doze bune de umor, actiune si suspans. Peter Travers de la Rolling Stone elogiaza regia lui Ben Affleck in Argo, acesta aflandu-se la al treilea film pe care il regizeaza – umorul si actiunea impletindu-se perfect. Dan Jolin de la Empire vede in Argo un film old-school, in dulcele stil clasic, cu un Affleck capabil sa echilibreze scenele, atat pentru a tensiona situatia, cat si a gasi momentele perfecte pentru detensionare. Cu toate acestea, se gasesc si voci mai putin entuziasmate, cum ar fi Joshua Rothkopf de la Time Out New York, care nu noteaza nicio prestatie actoriceasca demna de mentionat, ori de laudat, in timp ce Henry Barnes de la The Guardian sesizeaza cateva hibe in scenariu ce fac povestea filmului nefilmat, Argo, greu de crezut.

Verdictul KoolHunt.ro

Argo este un film foarte bun, cu o distributie aleasa perfect si o poveste ce pana nu demult o stiam sub o alta forma. Multumim, Bill Clinton, pentru desecretizare. Dialogul istet, jocul actorilor fac din Argo o experienta mai mult decat placuta in sala de cinema si daca aveti ceva de obiectat… “sa te spargo”, ca sa citam din personaje. Ramane de vazut la ce categorii va primii Argo nominalizarile in cursa in care sunt deja anuntati concurenti ca Les Misérables, Life of Pi sau Cloud Atlas.