[Titlu in limba romana: Dupa cutremur]

CoolRank: 8/10

– atmosfera & entertainment: 8/10

– regie: 8.5/10

– actori: 8.5/10

– scenariu: 8/10

– montaj: 8/10

Nota IMDb: 7.4/10

Sunt aproape 34 de ani de cand orasul Tangshan a fost zguduit atat de tare incat nu mai mai ramas nimic in afara de movile de moloz si familii destramate. Xiaogang Feng ne arata urmarile pe care le are un cutremur asupra familiei Deng si cum timp de 30 de ani inima mamei (Fan Xu) nu a mai fost completa. A luat o decizie si a regretat toata viata. O decizie ce nu ar fi iesit bine indiferent de raspuns.

I’m happy with one son and one daughter.

E iulie si in orasul Tangshan e canicula. Tata a doi copii si un sot iubitor, Daiqiang face familiei un cadou pentru care toti ar sta la coada. Un ventilator. Bucuria insa se termina rapid pentru ca in acea noapte orasul este lovit de un puternic cutremur ce niveleaza orasul. In timpul cutremurului Daiqiang era intr-un moment placut cu sotia lui in spatele camionului, lasand copiii sa doarma linistiti in casa. Cand caramizile incep sa cada, tatal se arunca in cladirea ce pare sa pice din minut in minut. Odata intrat, o bucata din tavan se surpa iar Daiqiang este omorat pe loc. In cateva momente familia este destramata, tatal mort, copiii prinsi prin daramaturi, iar mama afara, uitandu-se la cer si injurandu-l pe Dumnezeu. Momentul definitoriu al filmului se intampla spre dimineata, cand ajutoarele incep sa apara si sa scoata victimele de sub caramizi. Fang Deng si Fa Dang au supravietuit, dar sunt blocati sub o patura de beton armat.

O decizie trebuie luata. Copiii sunt prinsi sub o grinda iar incercarea de salvare a unuia dintre ei va duce la moartea celuilalt. Aveti cinci secunde sa alegeti.

Dupa o lupta interioara fara un raspuns concis, Li alege ca fiul ei sa fie cel salvat. O decizie ce o va bantui pentru restul vietii. Cu toate acestea, descoperim ca fetita a supravietuit alegerii, dar e foarte departe de mama ei. Este adoptata de doi tineri ce o vor iubi si ii vor darui o noua viata.

Filmul trece destul de rapid prin trei perioade de timp, in care vom vedea cum cresc cei doi copii departe unul de altul, o vedem pe mama care dupa zeci de ani inca se considera vinovata de moartea sotului si a fiicei ei.

Concluzia se intampla in 2008, cand provincia Sinchuan este lovita de un cutremur puternic, asemanator celui din ’76 din Tangshan. Ambii fiind victime in Tangshan, fratele si sora decid sa mearga sa ajute cat pot in Sinchuan. O coincidenta divina ii aduce destul de aproape ca ea sa poata auzi povestea fratelui legata de alegerea dificila pe care mama lor a trebuit sa o ia.

God, you bastard…

Imi place. Rar vezi un film de peste doua ore in care actiunea depaseste jumatate de ora. Chiar daca filmul are buget mare, sunt sanse ca actiunea sa fie pastrata pentru final doar pentru a explica bugetului filmului, vezi Avengers. Aftershock mi-a placut de la inceput pana la sfarsit. Da, este un film melodramatic. Da, incerca sa iti smulga cate o lacrima si da, chiar reuseste. O face astfel incat privim cu ochii umeziti in timp ce clipim des sa se duca lacrimile, constienti totusi ca in interiorul nostru strigam ca mai vrem. Pentru ca asa suntem noi…

Imi servesc filmele precum imi servesc masa, daca se poate pune ketchup, atunci se pune ketchup – adica daca e sa fie cu sange, sa fie. Doar e dupa un dezastru.

Datorita CGI-ului, nu foarte pronuntat, scena cutremurului arata nemaipomenit de bine. Un  mic heads-up: scena este destul de grafica, dar realista. Luand in calcul ce s-ar intampla daca ar pica jumatate de bloc pe tine. Mai avem si doua amputari, o sarcina nedorita, o moarte cauzata de o boala terminala, plus foarte multa drama intr-o familie. Toate amestecate dau un film castigator doi ani la rand la premiile Asiatice de film. Aftershock este un omagiu adus victimelor (aproape 240 000) cutremurului din Tangshan.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Despre Xiaogang Feng spun un singur lucru ce il va pune intr-o lumina buna. Este deseori numit Steven Spielberg-ul Chinei. Cu toate acestea, Aftershock este al doilea film din repertoriul regizorului pe care l-am vazut si este filmul ce a avut cele mai multe incasari in China. Putin peste 100 de milioane de dolari in doar 3 zile. De pus pe lista ar fi urmatorul proiect a lui Feng, 1942, sau Remembering 1942 care se arata promitator.

Distributia din Aftershock e fantastica. De la cei doi copii, pana la variantele adulte (parintii si copiii ajunsi la maturitate), toti joaca grozav. Credeam ca cei micuti vor fi mai rigizi, dar pana la urma singurul care chiar dezamageste este canadianul…

Fan Xu o interpreteaza pe mama celor doi, ea e cea cu decizia, iar prestatia ei e  spectaculoasa. A fost nominalizata la trei premii pentru pentru cea mai buna actrita castigand doua dintre ele. O vom revedea in Saving General Yang, unde va imparti platoul cu Chen Li, fiul ei din Aftershock, caruia din nou ii va fi mama.

Ce spun criticii despre Aftershock?

Mai mult ca sigur multi sunt prinsi printre daramaturi pentru ca la Metacritic nimeni nu si-a facut simtita prezenta. Sau plang. Una din doua. In schimb, la vecinii de la Rotten Tomatoes, Aftershock o duce foarte bine. Nota din partea criticilor nu este definita din cauza numarului mic de recenzii, dar nota publicului lauda filmul. Aftershock trece testul calitatii ISO 9001 cu un punctaj de 90%. Cei care au vazut filmul sunt multumiti de jocul actorilor si placut impresionati de cum a iesit filmul.

Singurul suparat este Simon Kinnear de la Total Film, care spune ca Aftershock imita excesele negative pe care Hollywood-ul le insereaza prin filme, plus ca momentele dramatice sunt introduse doar pentru a smulge cate o lacrima de la spectator. Din cauza numarului mai mic de recenzii tind sa cred ca Simon a fost cel care a impiedicat filmul sa ia mai mult de 90 %. As putea compara la nesfarsit excesele Hollywood-iene cu Aftershock si nota diferenta, dar va las pe voi.

Verdictul KoolHunt.ro

Aftershock este un film foarte bun si il recomand tuturor celor care nu se tem sa aiba ochii umeziti atunci cand drama trece de ecran. Filmul lui Xiaogang te face sa scoti un Ohhhhhhh din acela pe care multi il spuneau in fata televizoarelor cand cei de la Surprize Surprize lasau intentionat microfoanele pornite pentru ca noi, telespectatorii, sa plangem impreuna cu cei ce se regaseau dupa zeci de ani… sau primeau o masina de spalat.