Home » cinema, Filme

Vanishing Point – adrenalina clasica pe 4 roti

12 February 2012 scris de Niciun comentariu

CoolRank: 8/10

– atmosfera & entertainment: 9/10

– regie: 8.5/10

– actori: 8/10

– scenariu: 8/10

– montaj: 8/10

Nota IMDb: 7.2/10

Regie: Richard C. Sarafian An: 1971
Actori: Barry Newman, Cleavon Little, Dean Jagger Genul: drama, actiune

 

Niciodata nu am inteles de unde provine expresia  “o urmarire ca in filme”. Folosita des la televizor, stateam si ma intrebam care sunt filmele responsabile pentru aparitia aceastei expresii.  Sa nu va ganditi sa-mi raspundeti cu filme gen Fast and Furious ca vomit. Cred ca provenienta ei are mai multa profunzime decat masini cu tuning, gagici si curse ilegale. Raspunsul la intrebare l-am gasit de unul singur, urmarind Vanishing Point.

Watch carefully because everything happens fast. The chase. The desert. The shack. The girl. The roadblock. The end.

Orice barbat din lume ar trebui sa fie macar putin invidios pe Kowalski (Barry Newman). Meseria acestuia este sa livreze masini, un fel de curierat rapid. Sa nu va imaginati ca acesta le transporta pe o platforma, nu este pe gustul lui – prefera sa conduca bolidul pana la destinatie. Cea mai recenta livrare pe care o are de facut il aseaza la volanul unui Dodge Challenger model 1970. O adevarata forta bruta, masculina, asteapta sa fie livrata din Colorado pana in San Francisco. Pentru ca sarcina sa fie putin mai dificila, acesta accepta un pariu – ca este capabil sa faca livrarea in cel mult 15 ore.  1200 de mile nu pot fi parcurse in 15 ore fara un efort atat din partea masinii cat si din partea soferului, asa ca la scurt timp dupa pornirea cronometrelor, politia se afla pe urmele lui Kowalski. Pe acesta pare sa nu-l deranjeze politistii care incearca din rasputeri sa-l opreasca. Chiar mai mult, politistii fac din el un erou pentru populatie, fara intentie. Lumea a iesit in strada ca sa asculte radioul si pentru a fi la curent cu aventurile soferului.

It’s the maximum trip… at maximum speed.

Vanishing Point a fost lansat in 1971 si criticii l-au lasat fara sperante. Studioul responsabil a fost la un pas de a nu lansa filmul in cinematografe pentru a nu se face de “rusine”. Salvarea a venit din partea englezilor si a europenilor, unde filmul s-a dovedit un succes. Anul 1976 a fost momentul in care a devenit un cult, un punct de referinta, datorita difuzarii lui pe mai multe canale de televiziune. Un stil nemaintalnit, un film pur american in sensul bun al cuvantului de data aceasta, sta drept unul din filmele mele preferate.

It’s not all about the trip…

Kowalski, al carui prenume nu-i este facut cunoscut, are un trecut bogat si interesant.  Castigator al unei Medalii de Onoare pentru razboiul din Vietnam, fost politist, pilot de curse cu automobile sau motociclete – un lucru e clar, omului asta ii place, sa conduca. A preferat sa nu fie o vedeta mediatizata si s-a rezumat doar la legatura puternica dintre om si masina. Volanul este locul unde se simte liber si stie ca este cel mai bun la asta, nu trebuie sa o demonstreze nimanui, nu trebuie sa castige nicio medalie. Calatoria acestuia catre San Francisco este intrerupta pe alocuri pentru a face cunoscut telespectatorului acest trecut plin de suisuri si coborasuri al eroului. Persoanele pe care le intalneste si care il ajuta sa-si continue calatoria redau foarte bine perioada respectiva. Doi barbati homosexuali incearca sa-i fure masina, un hippie il ajuta sa treaca de o bariera a politiei, iar o frumoasa tanara care se plimba dezbracata pe o motocicleta detine un poster care include toata cariera lui de politist.

Probabil cel mai mare fan al lui Kowalski este Super Soul (Cleavon Little), DJ-ul de culoare care il incurajeaza prin intermediul radioului si ofera o coloana sonora de exceptie de care m-am indragostit instant. Melodii precum Mississippi Queen, Over Me sau So Tired colaboreaza cu talentul de condus al lui Kowalski pentru a oferi atat ochilor cat si urechilor sentimentul ca urmaresti un film adevarat si o nerabdare  de a te sui in masina si de a conduce cat vezi cu ochii. Demult nu am mai incercat un sentiment asa pur, nu un amalgam de stari amestecate in speranta de a-si face efectul. Finalul filmului este la fel de simbolic ca si drumul, chiar si culoarea masinii – albul pur, arata cu degetul spre libertate.

Chiar daca a fost la un pas sa rateze cinematografele, americanii nu au stat cu mainile in san si i-au facut un remake in 1997. Remake-ul a fost cable-only, adica doar pentru TV, iar in papucii lui Kowalsky a fost Viggo Mortensen. Conform Wikipedia, un nou script este in lucru. Ma rog ca David Fincher sa fie regizorul si in coloana sonora sa fie introduse melodii precum Black Keys – Lonely Boy sau Black Rebel Motorcycle Club – Beat the Devil’s Tattoo.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Mai rar asa o regie echilibrata. Richard C. Sarafian a oferit publicului scene de urmarire pe care sa le viseze si noaptea. Regia lui Sarafian ar trebui sa fie punctul de plecare pentru orice film de implica urmariri de masini, sa fie introdusa ca un standard. Dar Sarafian nu se opreste aici si captureaza neincetat fizionomia lui Kowalski, ii prezinta caracterul si increderea pe care o are cand vine vorba de 4 roti si un volan. Un personaj cool trebuia sa fie jucat de un actor cool, zvonurile spun ca Gene Hackman trebuia sa-l joace pe Kowalsky, dar intr-un final rolul a ajuns in bratele lui Barry Newman.  Cu putina experienta, dar cu talentul necesar, Newman a dat nastere unui erou. Expresia fetei cand conduce, calmitatea cu care actioneaza chiar si in momentele in care politia il urmareste, dovedesc  priceperea acestuia. Acesta nu a fost nevoit sa vorbeasca mult pentru a-si cladi caracterul, mimica si actiunile isi spun cuvantul. Cleavon Little il interpreteaza pe DJ-ul carismatic de culoare Super Soul.

Ce spun criticii despre Vanishing Point?

Criticii nu s-au ostenit sa faca “risipa” de calificative. IMDb si Rotten Tomatoes sunt singurele site-uri care au un cuvant de spus despre film. 75% fresh bazat pe doar 16 recenzii este raspunsul rosiilor la Vanishing Point, iar IMDb-ul ii ofera 7.2/10.

Verdictul KoolHunt.ro

Vanishing Point este la fel ca vinul, cu cat e mai vechi, cu atat devine mai bun. Un film din vremea cand masinile isi meritau numele, nu ca acum, se pornesc de la buton si se parcheaza aproape singure – azi, maine, nici permisul n-o sa mai fie necesar. Placerea de a conduce inseamna  sa auzi zgomotul pur al motorului si sa te contopesti, sa fii una cu masina, o singura entitate. Nu stiu de voi, dar mie mi s-a facut o pofta nebuna de condus. Nu va mai retin… vaya con dios!

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*