Home » Filme, Topuri filme

Filme la care am plans

17 December 2007 scris de 5 comentarii

Nu prea obisnuiesc sa plang la filme, dar ma trag din doi parinti care fac asta destul de des. Replica noastra cand urmeaza momente emotionante pe ecran este “adu ghivecele cu flori pe aproape, ca nu le-am mai udat de multa vreme“.

M-am imprietenit cu Victor cand am descoperit ca amandoi am plans la Big Fish si nu am plans la Titanic. Si am revenit de nenumarate ori asupra subiectului. Si de atunci nu m-am mai gandit la asta. Pana acum cateva zile cand am plans din nou la un film. Asa ca m-am gandit sa fac o lista de filme care au reusit performanta de a ma face sa vars 1-2 lacrimi.

Big Fish – V-am mai spus ca nu imi prea place Ewan McGregor, dar Big Fish este cel mai frumos basm pe care l-am vazut vreodata. Iar finalul, trist si frumos in acelasi timp, a meritat cateva batiste.

Forrest Gump – O lume normala cu oameni normali. Sau…? Forrest Gump este o drama a individului normal. Primul film la care am plans vreodata.

Phenomenon – Poate si pentru ca John Travolta joaca fantastic si foarte convingator. Phenomenon a fost unul dintre filmele la care m-am uscat plangand de fiecare data cand l-am vazut.

The pursuit of happyness – Povestea despre ambitie impecabila si jocul extraordinar al lui Will Smith (care ar fi meritat din plin premiul Oscar) au fost motive suficiente pentru a deveni lacrimogena la Pursuit of Happyness.

The Bridges of Madison County – Poveste de dragoste imposibila in toata regula: doi oameni care isi gasesc dragostea vietii dupa ce s-au casatorit si au deja copii. Iar momentul legendar din finalul lui The Bridges of Madison County, in care ea ramane cu mana inclestata pe manerul portierei masinii, vrand sa coboare si sa fuga cu el este demn de toate lacrimile mele. Un film care te lasa sperand ca in realitate lucrurile nu sunt asa de incorecte…

Din alte experiente de prin vecini, alte filme de plans ar putea fi Titanic, Armageddon, Philadelphia sau Message in a bottle.

Voi la ce film sau filme ati plans?

5 comentarii »

  • Cinefilul said:

    Am avut si eu o postare similara acum cateva luni. Din filmele mentionate de tine doar Big Fish m-a emo?ionat pân? la lacrimi.
    Am mai ad?ugat atunci City of Angels, Invaziile barbare, Finding Neverland, Legendele toamnei, Million Dollar Baby, A beautiful mind. ?i cred c? mai sunt, dar m? opresc aici.

  • iacob said:

    ciao… :D uite un videoclip/filmuletz care probabil te va face sa versi cateva lacrimi :> Kiss- because im a girl (il gasesti pe youtube sau 220) ;)

  • Cristina said:

    Unde este Sweet November sau The Notebook? Din pacate eu la Big Fish am adormit.. Sper ca asta nu ma face o mare insensibila. :))

  • denisa said:

    Eu “am dat apa la soricei” la filmele: IF ONLY…dak aveti ocazia sa nu cumva sa-l ratati…THE DUTCHES…a WALK to remember+ cateva din care s-au scris mai sus(the hotebook, sweet november…)..si cam atat. Pa!

  • Mihaela said:

    Credeam ca motivul pentru care “Big Fish” e unul dintre filmele mele preferate e relatia intortocheata pe care o am cu tatal meu. Insa se pare ca filmul reuseste sa impresioneze o varietate mai mare de oameni. A fost un film intens, genial si plin de originalitate. De fapt a fost mai mult decat un film, a fost o experienta de viata. Adica am trecut pe parcursul lui prin niste stari pe care nu credeam ca as putea sa le experimentez vreodata, sau cel putin nu uitandu-ma la un film. Si stiu ca o sa plang ca un copil de fiecare data cand o sa-l vad. De asemenea, coloana sonora e exceptionala.
    Un alt film la care am plans a fost “Transamerica” (probabil un barbat nu ar intelege filmul la fel ca o femeie, cel putin nu un barbat destul de orgolios incat sa nu se puna in postura unei schimbari de sex). Din coloana sonora recomand “Travelin’ thru”.
    Am mai plans si la “Jeux d’enfants”, deoarece personal, mi se pare filmul cel mai apropiat de dragostea ideala. Ne arata ca doi oameni care sacrifica tot (familie, cariera) pentru a se ingropa de vii in beton e cel mai fericit final pe care l-ar putea avea orice film romantic. Si zic asta deoarece timpul desparte oameni, rareste sentimente; cine stie? Poate in 3 ani unul dintre ei moare calcat de o masina sau celalalt ajunge un alcoolic ratat. Asa nu trebuie sa ne mai facem griji. Dragostea lor chiar o sa dureze o vesnicie. Si ca un bonus, ne mai ofera si toate variantele de stereotipuri de happy endings. E tot ce-ti poti dori de la un film romantic (in viziunea mea)
    As putea continua, deoarece recunosc ca sunt o plangacioasa in ale filmelor:D
    Mult succes in continuare Raluca, si la cat mai multe posturi si recenzii de filme!

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*