In principiu nimeni nu a fost excesiv de surprins de castigatorii Oscar 2012, mai ales dupa premiile BAFTA 2012 si premiile Globurile de Aur 2012 acordate oarecum in acelasi ton. Am strans cateva pareri la cald de la echipa KoolHunt.ro despre Oscar 2012 dupa petrecerea KoolHunt.ro 2012 OsKr Party. Si apoi ne-am intrebat prietenii din blogosfera cinefila ce parere au avut in mare despre show-ul din acest an, despre Billy Crystal, despre castigatori si chiar despre nominalizari. Iata ce ne-au spus Filme-Carti, Ioana Budeanu, FilmSinopsis, MyMagicStar, CineFilleBookeeper, Tomata cu Scufita si MovieAddicted despre mult asteptata editie a premiilor.

Jovi, Filme si Carti: “Premiile decernate nu m-au surprins“

“Parca mai mult decat in ultimii ani, filmele din 2011 ne-au uimit prin inventivitate, pragmatism si talent. Si asta chiar daca cel putin trei dintre ele (poate cele mai importante – The Artist, Hugo si My Week with Marylin), ne-au întors îin timp, plimbandu-ne prin istoria cinematografiei. In acelasi timp insa, anul acesta premiile decernate nu m-au surprins: am fost sigur de succesul lui The Artist, film care ne-a readus placerea pentru cinematografia de calitate, i-am tinut pumnii lui Glenn Close, desi eram sigur ca va castiga Meryl Streep, am fost uimit de consideratia data de membrii Academiei pentru Rango (care mi s-a parut doar un western copiat intr-un film de animatie) si m-am bucurat cel mai mult pentru Woody Allen. Pentru mine, el este castigatorul din umbra.”

Marian Iuga, FilmSinopsis: “Totul a fost decent, insa stralucirea a lipsit“

“Nu obisnuiesc sa vizionez ceremonia de decernare a premilor Oscar, dar anul acesta am facut o exceptie si am urmarit-o de la un capat la altul. Nimic special, nimic memorabil (poate numarul celor de la Cirque du Soleil) si multa previziblitate. Aproape toti castigatorii se incadreaz? in sfera ultimului cuvant din fraza precedenta si mi-e greu sa cred ca cineva se a?tepta ca The Artist, Jean Dujardin, M. Hazanavicius, Meryl Streep si Christopher Plummer sa piard?. Inca de la Globurile de Aur favoritii au fost stabiliti si celelalte premii sau festivaluri n-au facut decat sa anuleze si mai mult suspansul. Spectacolul a fost slabut, dar mai bun decat anul trecut. Billy Crystal a imbatranit si maniera lui de prezentare a devenit cam rasuflat?. Glumele au fost timide, prezentatorii s-au abtinut de la comentarii si glume rautacioase (exceptie Emma Stone) si toata lumea a fost multumita. Surprize nu prea au existat – poate absenta lui Woody Allen, dar nici aceasta nu poate fi catalogata drept surpriza pentru ca se stie ce relatie are cineastul cu presa de la Hollywood.M-am bucurat pentru fiecare castigator pentru ca erau favoritii mei, m-am bucurat pentru nominalizarea lui Gary Oldman si pentru cel mai batran castigator (Christopher Plummer). Totul a fost decent insa stralucirea a lipsit. Poate la anul, poate Gervais.”

Ioana Budeanu, I’s Blog: “Castigatorii au fost exact cei la care ma asteptam, insa nu si cei pe care ii doream“

“Editia din acest an a Premiilor Oscar mi-a placut si m-a tinut in priza. Desi nu au fost mari surprize, cel putin din punctul meu de vedere, toata gala a avut un aer aparte, mai glamour si mai distractiv decat de obicei. In plus, de data aceasta nu foarte multe actrite au dat gres cu tinutele, ceea ce nu a putut decat sa ma bucure. Daca va intrebati cine a fost preferata mea, va pot spune cu mana pe inima ca mi-a placut la nebunie Emma Stone, delicata si senzuala, in rochia sa raspberry-red, de la Giambattista Valli Haute Couture.

Iar daca tot am vorbit de Emma Stone, nu pot sa nu ma gandesc si la marele “pierzator” de anul acesta, Ryan Gosling – care zic eu ca a cam fost “furat” la nominalizari. Cu siguranta ar fi meritat ceva, ceva macar pentru The Ides of March, unul dintre filmele mele preferate de anul acesta. 

Castigatorii au fost exact cei la care ma asteptam, insa nu si cei pe care ii doream. M-as fi bucurat foarte tare ca George Clooney sa plece acasa cu o statueta de aur – mie mi-a placut la nebunie filmul The Descendants. M-as fi bucurat mult si pentru Michelle Williams – cred ca a avut un curaj si un talent nebune ca sa o interpreteze pe diva absoluta, Marilyn Monroe. Viola Davis si Octavia Spencer mi-au placut mult, desi nu consider The Help un film de Oscar. 

In ceea ce-i priveste pe Jean Dujardin si The Artist, nu ma pot pronunta. Nu am vazut filmul si nici nu am vreo dorinta sa-l vad. Nu este genul meu. Meryl Streep a fost senzationala in The Iron Lady, un film bun care a ajuns la sufletul meu. Hugo nu mi-a trezit decat emotia revederii unui oras perfect, romantic si seducator – in care am fost pentru prima data anul acesta:) 

Beginners a fost unul dintre putinele filme la care nu am reusit sa ma uit mai mult de 20 de minute, iar Midnight in Paris mi s-a parut plictisitor, desi Woody Allen este regizorul meu preferat (poate pentru ca nu imi place deloc Owen… cine stie?!). Insa acestea sunt doar parerile mele.

O Gala a Oscarurilor eleganta, placuta, cu discursuri amuzante sau exagerate, insa per total a fost foarte reusita!”

Luiza Tararache, MovieAddicted: “De ce trebuie ca fiecare prezentator sa cante la inceputul Oscar-urilor?!?!“

“Inca un an in care nu am vazut majoritatea filmelor nominalizate, inainte de noaptea decernarii; Midnight in Paris a fost unul dintre filmele mele preferate din 2011, asa ca Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu, obtinut de genialul Woody Allen, m-a bucurat nespus. Dupa prestatia jalnica a duo-ului James Franco/Anne Hathaway de anul trecut, prezentatorul Billy Crystal a fost mult mai dragut si haios, dar nu atat de amuzant pe cat ma asteptam. Eu il iubesc pe Billy Crystal de atatia ani si speram sa avem parte de un monolog fermecator, cu mai multe glume si faze inteligente. Si fara musical, de ce trebuie ca fiecare prezentator sa cante la inceputul Oscar-urilor?!?!

Despre actori numai de bine: Meryl Streep merita un Oscar pentru fiecare rol al ei, Jean Dujardin este un actor atat de carismatic (doar e francez), Octavia Spencer a avut de departe cel mai frumos si emotionant discurs, iar Christopher Plummer a fost absolut minunat, ca intotdeauna!  O surpriza grozava: Jim Rash, Dean Pelton din Community, a castigat un Oscar pentru scenariul adaptat al filmului The Descendants :D Si trebuie sa vad The Artist si Hugo asap.”

Marin Apostol, MyMagicStar.com: “Oscarurile nu au recompensat niciodata valoarea“

“Academia Americana nu a reusit sa ma surprinda nici anul acesta. A ales calea sigura, a recompensat filmele care reflecta cel mai bine sistemul hollywoodian si, spre deosebire de anul trecut, a cam neglijat filmele independente (las deoparte faptul ca The Artist e considerat film indie, la fel si The Descendants. Cand ai in spate o companie precum Weinstein Co. sau pe “the king of Hollywood”, nu prea pot sa te includ in randul filmelor independente. Dar asta e o alta discutie.).

Poate cea mai interesanta lupta urma sa se dea la categoria Cea mai buna actrita. Se punea întrebarea: va ignora Academia intreaga campanie a celor de la Weistein Co. (iata ca dam din nou de ei), care au sustinut-o pe Meryl Streep pentru a castiga cel de-al treilea Oscar al carierei sau va alege sa recompenseze o actrita de care aproape nimeni nu auzise pana acum si care ar fi putut deveni doar a doua actrita de culoare care castiga un Oscar pentru Cea mai buna actrita intr-un rol principal. Ei bine, a optat pentru prima varianta. Poate faptul ca peste 90% dintre membri Academiei sunt albi si-a spus cuvantul.

Bineinteles ca nimeni nu recunoaste ca e vorba despre “a fi alb sau a fi negru”, dar cam la asta se reduce totul. Viola Davis nu va mai fi probabil niciodata in aceasta postura. Meryl Streep mai poate castiga oricate Oscaruri doreste. Rareori vei intalni un rol bine conturat, pentru o femeie de culoare, intr-un film cu adevarat important. Dar Oscarurile n-au recompensat niciodata valoarea. De aceea nici nu trebuie luate prea mult în serios. Membri Academiei voteaza pe cine trebuie, când trebuie. Iar anul acesta a fost anul în care Weinstein co. trebuia sa castige. Prin urmare, The Artist a luat 5 premii iar Streep a fost preferata in locul Violei Davis. M-a surprins totusi sa vad ca filmul lui Fincher a primit un mic premiu de consolare; o revansa pentru faptul ca n-a fost nominalizat nici pentru Cel mai bun film si nici pentru Cel mai bun regizor.

Cat despre The Artist,… îndraznesc sa fiu de acord cu Academia aici. Poate ca multi ii reproseaza ca, dintre toate filmele nominalizate, este cel care s-a descurcat cel mai prost la box office, abia ajungand la 30 milioane de dolari. Poate ca unii ii reproseaza ca, de fapt, desfiinteaza filmul mut, desi el insusi este un astfel de film. Poate ca unii il urasc, pur si simplu, din cauza campaniei agresive de promovare. Dar adevarul e ca The Artist este un film reusit, filmul care m-a impresionat cel mai mult dintre cele nominalizate si filmul care reflecta cel mai bine ideea de “Hollywood”, unde visurile devin realitate si unde orice poveste are un happy-end.”

Tomata, TomataCuScufita.com: “Sa speram ca in 2013 filmele vor fi un pic mai memorabile“

“Spre deosebire de anul trecut, anul asta nu mi-am prea facut temele pentru Oscar. Dintre filmele nominalizate la “cel mai bun film” am vazut doar Moneyball si Midnight in Paris (din lipsa de timp, nu din alt motiv). Chiar daca nu l-am vazut si chiar daca eram 100% sigura ca n-are nici o sansa, preferatul meu a fost Extrem de tare si incredibil de aproape. Am citit cartea si m-am indragostit de Oskar. Abia astept sa-l vad si pe Tom Hanks in rolul tatalui lui.

Cel mai tare ma bucur pentru Meryl Streep. Multe voci spuneau ca Glen Close a fost extraordinara, ca de data asta Meryl, oricat de bine a jucat, n-ar fi meritat Oscarul. Eu, in schimb, nu-mi mai incap in piele de bucurie. La fel de tare m-am bucurat si pentru Rango, ca a luat cea mai buna animatie, desi nu stiam cu cine se bate si pentru Christopher Plumer, de care mi-a placut inca de cand l-am vazut in Pasarea Spin. ;)) Am dezvoltat o simpatie si pentru Octavia Spencer, desi n-am vazut The Help, pentru ca inca n-am citit cartea. Si pana n-o citesc… nu ma uit nici la film.

In rest… fata de marele castigator, sunt cam indiferenta. Cred ca e si asta o realizare, sa faci un film mut intr-o epoca in care avem… Avatar. Nu l-am vazut, dar sunt curioasa. Cel mai bun actor… n-am avut un preferat, asa ca bravo lui Jean Dujardin. Sa speram ca in 2013, filmele vor fi un pic mai memorabile.”

Adina Chitu, La buticul cu filme si carti: “Mi-ar fi placut ca Octavia Spencer sa imparta statueta cu Jessica Chastain“

“Am asistat, se pare, la una dintre cele mai previzibile editii, insa previzibilul e relativ si de mai multe feluri ca orice lucru sfant pe lumea asta, exista acel previzibil constrans de imprejurari cand o mana de filme scoase din nu stiu ce cotloane umbroase se dueleaza pentru consacrare (obscura), un mic exemplu recent in acest sens fiind anul – No country for Old Men, mai exista acel previzibil fara drept de apel cand o somitate regizorala sau actoriceasca acapareaza tot si probabil un soi de previzibil legitim cum este cazul anului acesta. The artist este, conceptual vorbind, de o dragalasenie (aproape) incontestabila, iar intentiile unei astfel de aparitii (nu neaparat realizarea în sine) nu aveau cum sa treaca neobservate, neelogiate si nepremiate. Intrebarea e daca de acum incolo se va merge in tandem cu acest curent, hai sa ii zic hipsteresc, lansat de The artist si daca vom mai avea parte si de alte amutiri ale CGI-ului sau 3d-ului. O supriza placuta a fost oscarul acordat lui Midnight în Paris pentru scenariu original, una mai putin placuta (dar  previzibila) este statueta obtinuta de The Descendants pentru scenariu adaptat (un film ce sufera de o supra-balonare-a-ego-ului-dramatic). Mi-ar fi placut ca Octavia Spencer sa imparta un crod de statueta cu Jessica Chastain. Cel mai tare m-a calcat pe bataturi distinctia la categoria documentar, Pina e de departe cea mai inovatoare aparitie din rubrica, dar… e un pic cam prea european, vorba ceea, pe cand The Artist oricat de multe radacini europene ar avea, corola de minuni a lumii de deasupra tot din aerul si aerele hollywoodiene isi trage seva…“