Home » Concurs

Concurs: Books Express si KoolHunt.ro premiaza fanii Game of Thrones

24 June 2011 scris de 16 comentarii

[Concursul “Books Express si KoolHunt.ro premiaza fanii Game of Thrones” a luat sfarsit – ramaneti insa alaturi de KoolHunt.ro si verificati pagina de concursuri. Va pregatim periodic si alte surprize placute!]

Stiai ca dupa A Game of Thrones mai urmeaza inca trei episoade, iar un al cincilea va fi publicat pe 12 iulie? Ma refer la saga scriitorului american George R.R. Martin, nu la serialul HBO – dar iti inteleg perfect confuzia, doar TV-ul troneaza – ca sa zic asa! – peste tot si toate… Sau poate ma insel? Poate si cartile mai au un cuvant de spus, un fan sau doi in plus, caz in care vei fi bucuros sa afli ca oferim un box-set cu toate cele patru romane din seria A Song of Ice and Fire (care incepe cu A Game of Thrones)! Citeste mai jos pentru detalii.

Putin context…

Game of Thrones, fenomenul TV care a luat amploare si la “ei” si la noi, concomitent, gratie canalului HBO, este pe cale de-a deveni o franciza in adevaratul sens al cuvantului – care deja include, pe langa serialul propriu-zis, un joc de carti, un board game si un RPG (role-playing game). Toate eforturile depuse de business-urile care traiesc din parazitarea acestui gen de eruptie in pop-cultura mondiala, vin in intampinarea fanilor inraiti.

Acestia insa, cu atat mai mult, gasesc ca-i rost de carcota: serialul a iscat reactii puternice, iar spiritele nu dau semne ca s-ar calma prea curand. Unii fani ai cartilor din saga A Song of Ice and Fire, sunt revoltati de adaptarea capului de serie realizata de David Benioff si D. B. Weiss. Altii se bucura sa-si regaseasca personajele mult-iubite pe micul ecran, copii fidele zic ei, ca rupte din universul urzit de scriitor in mintea lor. Pana la urma, toate speculatiile si comparatiile se refera la saga originala, asadar orice spectator aspirant trebuie s-o consulte. In lumea fantasy-ului, superficialitatea si comoditatea nu-si au locul!

Concursul nostru

Si daca nu faci parte din comunitatea exclusivista a cititorilor sagii de Gheata si de Foc, dar ai urmarit cu maxim interes initiativa HBO, care invita prin aprilie tot poporul tele-fag in bisericuta Tronurilor? Ce se-ntampla daca a trecut noul mare trend al conversatiilor pe text, pe langa tine, in timp ce tu te delectai cu ecranizarea? Nu se intampla nimic – pentru ca romanele care au nascut tot tambalaul n-au disparut de pe fata pamantului. Ba mai mult, le poti avea pe toate patru, pe gratis!

Noul concurs pe care il lansam in colaborare cu Book-Express.ro va pune la dispozitia unui cititor KoolHunt.ro, care ne dovedeste ca merita titlul de “fan adevarat”, un box-set cu toate cele patru carti din seria A Song of Ice and Fire. Pentru a-ti adjudeca romanele A Game of Thrones, A Clash of Kings, A Storm of Swords, si A Feast for Crows trebuie doar sa lasi un comentariu in josul acestei pagini. Dar nu orice comentariu, ci unul care sa arate ca stii cu ce se mananca povestea, macar asa cum a fost redata pe HBO. Acum ca primul sezon s-a terminat, ar trebui sa ai un top personal al momentelor urmarite de-a lungul celor 10 episoade.

Intrebarea noastra e: Care sunt scenele tale favorite din serialul Game of Thrones si de ce te-au marcat? Lasa un comentariu cu cel mult trei dintre scenele tale preferate din primul sezon, si nu uita sa-ti motivezi alegerea(-ile). Convinge-i pe cei care inca n-au vazut serialul ca merita sa recupereze, rapid, pana nu incepe urmatorul sezon! Noi vom citi tot, pe-ndelete, si vom hotari prin jurizare care este cel mai impatimit fan al serialului – cel care a ales cele mai convingatoare si emblematice scene, aratand cat de inedite sunt ele, si ca atare cat de inedit e Game of Thrones!

Grabeste-te, ca acum apare al cincilea roman din serie, A Dance with Dragons, si doar n-ai vrea sa ramai codas in comunitatea fanilor!

Perioada de desfasurare a concursului: 24 iunie – 25 iulie 2011

Mecanismul de desfasurare al concursului: Lasa-ne un comentariu la acest articol si spune-ne care scene (cel mult 3) din primul sezon al serialului Game of Thrones te-au marcat + motiveaza-ti alegerea(-ile). KoolHunt.ro si Book-Express.ro vor premia cel mai bine argumentat raspuns cu un box-set cuprinzand toate cele patru carti din saga A Song of Ice and Fire.

Data de anuntare a castigatorului: 25 iulie 2011

Castigatorul concursului este Ionut. Felicitari tuturor participantilor pentru raspunsurile detaliate, bine formulate si parerile inedite, bine argumentate, care ne-au dat de furca la alegerea castigatorului!

16 comentarii »

  • Nitu Andrei said:

    Sunt prea multe scene ca sa aleg doar trei, dar voi incerca. Hmmm.. o sa pun scene care mi-au provocat diferite emotii. Sa incep cu una puternica, furia, care mi-a fost aprinsa de momentul in care Ned si-a strans Golden Cloaks-urile si a pornit care Tronul de Fier pentru a-l demasca pe Joffrey ca fiu din incest, iar Petyr l-a tradat. Nu as putea explica exact cat de mult am putut sa crap in momentul acela, nu mai puteam, eram orbit de furie si ura pentru acest om care pana acuma imi era un personaj foarte drag. Sa fiu si eu si Ned tradati in asemenea hal a fost o lama foarte tocita mushcand o gaura din ce in ce mai mare in pieptul meu. Dupa ce a fost capturat si dupa discutiile cu Varys, ma asteptam ca Stark sa moara, dar asta nu mi-a facut deloc mai usrr sa privesc scena decapitarii, care m-a aruncat intr-un hau de tristete. N-as putea acuma sa nu-l pun si pe Tyrion, care este, pe langa Jon, personajul meu preferat. E greu sa aleg, dar o sa folosesc scena cand ii spune ca asa cum fratele lui isi are sabia, el isi are capul. Este de-a dreptul genial, de fiecare data ma pune intr-o stare buna si chicotesc ca o fetita cand observ cum Tyrion chiar este al dracu de istet si viclean. Pentru a treia si ultima scena, voi alege “incoronarea” lui Robb. A fost scena din ultimul episod (care oricum a fost atat de plin de momente emotionante) care mi-a facut cel mai mult inima sa salte. Lannister-ii chiar nu au putut face un apel mai puternic de adunare pentru lupta a tuturor nordicilor decat moartea lui Ned. Discursul lui Greatjon Umber a fost atat de emotionant si adevarat ca in momentul ala eu eram acolo, printre bannermen-ii lui Robb, printre primii care sa-si scoate sabia si sa o inchine noului Rege din Nord.

  • Neamtu Alina said:

    Ecranizarea HBO Game of Thrones a fost marcanta de la bun inceput. Primul episod a fost captivant, intoducerea in actiune fiind intriganta si continuandu-se pe tot parcursul acestei serii. In opinia mea au fost mult mai mult decat 3 scene marcante. Scena in care Daenerys Tragaryen s-a impacat cu soarta ei si a inceput sa se indragosteasca de khal-ul Drogo a fost una pe cat de neasteptata pe atat de impresionanta. Faptul ca Drogo si ea au inceput sa se iubeasca a fost un lucru surprinzator pe care nu il credeam posibil in astfel de poveste unde lista valorilor morale era aproape inexistenta si nu credeam ca un conducator al unui trib barbar asa cum sunt Dothraki poate fi capabil de sentimente. Dovada acestor sentimente a fost intarita prin scena in care Drogo “i-a oferit” tronul de fier fratelui lui Daenerys turnandu-i in cap fier topit astfel pedepsindu-l pentru rautatea de care a dat dovada chiar fata de sora sa. In topul preferintelor mele se afla ultimul episod. Daca ar fi sa aleg o scena din acet final apoteotic ar fi ultima sena in care Daenerys se ridica nevatamata din foc inconjurata de cei trei pui de dragon, astfel dovedind ca prin venele ei curge sange de dragon si ca totusi contrar parerii majoritatii dragonii nu au disparut, si ca cele 7 regate vor fi nevoite sa li se supuna din nou.

  • Saileanu Florentina Isabela said:

    Tot filmul este o panza de intrigi pentru putere in care destinele oamenilor si animalelor sunt doar niste unelte in mana celor care conduc cele ?apte Regate din Westeros ,altfel e memorabila scena in care Bran Stark (Isaac Hempstead-Wright- descopera din greselala un adevar lugubru despre Cersei Lannister (Lena Headey) si Jaime Lannister (Nikolaj Coster-Waldau) iar soarta ii este pecetluita dar asta nu-i nimic in coparatie cu soarta unui animal ,lupul care o proteja pe surioara mai mica a baiatului ce trebuie sacrificat pentru linistea familiei regale .
    Sa-mi fie cu iertare de nu m-am limitat la o sigura scena memorabila dar de nu m-as opri aici as putea sa enumar alte zeci de scene la fel de memorabile ,caci nu am vazut un serial mai bun de epoca !

  • Adrian said:

    Hmm momentele mele favorite din “A game of Thrones”… sa-mi amintesc…

    In primul rand genericul conteaza in orice serial. Tin minte cand am luat episodul pilot si i-am dat drumul m-a impresionat din prima. Chiar si denumirile oraselor mi-a placut mult… King’s Landing (capitala, dar si expresia orasului fondator a unei tari.. cum avem noi Descalecatul lui X in Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania), Winterfell… parca e scena din Warcraft, universul mitologic atat de popular.

    Nu pot vorbi de evenimente daca nu mentionez si niste personaje favorite. Inca de la inceput Lord Stark mi-a placut. Putin cam dur, mai ales cu prima scena de executare a unui desertor dar avea un aer de Braveheart. *spoiler alert* pacat ca a murit atat de … eh. Bryan ma asteptam sa ajunga mai repede mare si tare, pana si fratele lui de la alta mama, Jon Snow numit mai tarziu, mi-a placut mult cum s-a comportat.

    Tot la inceput e o scena interesanta cand prezinta prima data ‘the white walkers’ si am fost total dezamagit ca apoi nici urma de ei. Dar am auzit ca se vor intoarece deci astept cu nerabdare o batalie frumoasa gen “Lord of the Rings.”

    Una dintre replicile pe care nu am sa le uit, evident si scena respectiva, e atunci cand Bryan surprinde pe regina si fratele ei, Jamie, in pozitii usor indecente. Dar faza geniala e cand il trage pe Bryan sus, ia o mica pauza si spune “The things I do for love” si il arunca… am fost pur si simplu socat, uimit, surprins… superb. Pacat de pusti, dar scena a fost super.

    O alta faza ce m-a impresionat a fost cand Khal Drogo s-a hotarat sa porneasca marsul impotriva celor sapte regate si discursul lui plin de pasiunea.

    Dar ce ma face sa iau cu nerabdare urmatorul episod este ca s-a implinit in sfarsit dorintea mea de la inceput: sa vad dragonii! Atata poveste despre ei, ba imi arata si ouale dar nimic actiune. Dar ultima faza, cand tipa demonstreaza ce “hot” e incat nici focul nu o atinge si la sfarsit micile bestii pe langa ea… ah sper numai sa nu le tina asa mici si inofensive pe parcursul povestii. Fara distrugeri la nivel mare nu au farmec. Si ceva cavaleri sa se ridice impotriva lor. Conflicte epice!

    Dar lasand la o parte lucrurile comerciale, dragute si ce poate prinde orice peste 10 ani uitandu-se la TV, “A game of thrones” arata o politica foarte dura intre scaunurile de domnie a regilor si imparatilor. Arata ce multe filme nu arata si asta mi-a placut. O profunzime a tuturor planurile, cum toti slujesc regele dar de fapt toti se slujesc pe ei. E un sah… un joc pentru cei cu ambitii mari. Daca il joci si nu esti capabil, vei fii printre primele piese luate de pe masa. Iar daca nu il stii mai bine fugi. Exista undeva o padure parasita, pe care nu o va deranja nici un “rege cuceritor”.

  • Andra said:

    Cel mult 3 scene preferate… pentru fiecare personaj? :) Glumesc, evident, dar cand am citit cerinta concursului mi-am reamintit instant 3 momente extrem de interesante cu Daenerys Targaryen, printre care lectia de seductie pe care tanara khalesi o invata de la mult mai experimentata Doreah. Cele 2 actrite ne ofera o scena de o intensitate aparte si sfaturi extrem de folositoare! Cine stie… cunoaste. ;)

    Imi place de nu mai pot Tyrion care se potriveste de minune descrierii “mic la stat, mare la sfat” iar una din scenele mele preferate e cea in care il plesneste de 3 ori pe infumuratul Joffrey (iertata sa-mi fie pornirea violenta, dar cine nu e de acord ca razgaiatul o merita din plin, sa arunce prima piatra!). Am jubilat, normal, si cand Arya impreuna cu lupusoara Nymeria (grozave numele direwolves-ilor!) mai ciupeste putin din orgoliul ingamfatului.

    Chiar daca am stat cu sufletul la gura la scenele de actiune si aproape ca-mi tineam respiratia cand s-au luptat Ned si Jaime sau cand “Littlefinger” a intors armele impotriva lui Ned, recunosc ca un moment mult mai linistit, dar foarte “viu” mi-a intarit parerea ca Game of Thrones nu e doar o alta poveste de capa si spada, ci o lume mult mai complexa. Discutia sincera si matura pe care si-o permit Cersei si Robert dupa 17 ani de casnicie presarata cu nimic altceva decat ura si intrigi(“How long can hate hold a thing together? Well, 17 years is.. quite a long time”). Da, cu adevarat un moment cu o incarcatura speciala de sentimente diferite. Frumos.

    Abia astept continuarea!

  • Mirea Cristian said:

    Scena care a fost cea mai emotionanta pentru a mine a fost cea in care Jon Snow Stark a fost pus in situatia de a alege intre a ramane la Zid si de a-si respecta juramntul depus alaturi de ceilalti “rangers”, pe de o parte, iar pe de alta parte sa fie alaturi de fratele sau in lupta pe care acesta o duce pentru razbunarea tatalui lor, ucis de catre Joffrey,noul rege, dilema care il framanta din ce in ce mai tare dupa ce afla ca tatal “regelui nebun” a fost pus in aceiasi situatie de a alege intre onoarea pastrarii juramantului si datoria fata de familie.
    O alta scena emotionanta a fost cea in care lorzi de Nord au jurat credinta lui Robb Stark, fiul cel mare al lui Ned Stark, fiind astfel singurul rege recunoscut in Nord.
    Inceputul prezinta o scena memorabila dupa ce Ned Stark si baietii lui se intorc de la executarea ‘dezertorului’ cand gasesc o lupoaica moarta si alaturii de ea puii acesteia, 6 la numar, urmand sa fie adoptati de catre copii lui Ned. Este memorabila scena, deoarece pe parcurs acesti pui vor fi poate cele mai credincioase fiinte din viata copiilor lui Ned Stark, fiind alaturi de ei in cele mai grele momente, de la salvarea lui Brann de la a doua tentativa de omor, pana la salvarea lordului Jorah Mormont, seful Rondului de Noapte, de catre Snow si al sau credincios lup.

  • Adrian Manolache said:

    Pe mine ceea ce m-a impresionat in mod deosebit la “Game of thrones” a fost lumea in sine.
    Faptul k are un trecut si un univers asa de vast si bogat in amanunte , incat zici k aceste lucruri chiar s-au intamplat pe planeta noastra acum 1000 de ani.
    Detaliile si istoria despre fiecare Casa in parte , continentele , triburile , limbile diferite , traditiile si obiceiurile expuse in acest serial , toate modeleaza serialul intr-o poveste cat mai aproape de adevar ( mai putin partea cu dragoni ).

  • Posteuca Raluca said:

    Sunt foarte multe scene care mi-au produs sentimente foarte puternice, fie ca era vorba de sentimente bune, pozitive, sau de furie, razbunare, nedreptate…

    Scena care, de departe, m-a marcat cel mai mult a fost scena decapitarii lui Ned Stark.M-a afectat foarte mult, mai ales pentru ca era personajul meu preferat din serial, si nu vroiam sa cred ca nu va mai fi.M-a impresionat la aceeasi scena reactia lui Yoren, tipul care a ajutat-o pe Arya sa fuga, si sa se ascunda.Mi-a placut istetimea lui, si modul in care a tratat lucrurile.

    Un alt personaj care m-a impresionat, prin evolutia sa uimitoare, a fost Daenerys.Ar fi greu de spus care este scena mea preferata cu Dany, dar stiu ca m-a impresionat foarte mult momentul in care l-a omorat pe Drogo.Se putea citi in ochii ei durerea pe care o simtea, si disperarea.Era soarele si stelele ei, iubirea vietii ei, dar ramasese in viata doar ca o leguma, neputand avea grija de el, nemaifiind el.Si mai ales, ca ramasese asa si in urma atator sacrificii pe care Khaleesi le-a facut pentru el, pentru a-l tine in viata.

    Pentru cea de-a treia scena, am sa aleg o scena de la inceput, fiind probabil scena care m-a intrigat, si care m-a facut sa vreau mai mult, si mai mult, si mai mult.Este vorba de scena in care Bran se catara pe cladiri, si ii surprinde pe fratii Lanister intr-o postura nu prea conventionala, iar Jamie il arunca de pe cladire.

    Evident, la acest subiect, daca nu ar fi fost vorba doar de 3 scene, am fi putut povesti tot serialul, pentru ca fiecare scena in parte are farmecul sau, elementul acela care te fascineaza, si te face sa te simti tu acolo, printre personajele tale preferate.

  • oana alexandra stanciu said:

    scenele mele favorite din serialul Game of Thrones si de asemenea cele care m-au marcat si care nu imi ies din minte nici astazi sunt:
    -taierea capului lui Lord Eddard sub privirile ingrozite ale copiilor sai, il consider a fi punctul culminant al filmului. Dupa ce acesta isi calca demnitatea si admite in fata multimii ca Jamie este mostenitorul de drept al tronului si ca el a fost un tradator. Am crezut ca va fi iertat insa Jamie ordona sa i se taie capul cu o sabie uriasa. In acel moment, la auzul taisului sabiei ce reteaza capul unui nevinovat, mi-au dat lacrimile. A fost o tensiune si o incarcatura emotionala pe re nu am simtit-o nici atunci cand am vazut Titanic la cinema.
    – alt moment de maxim impact emotional este atunci cand Daenerys il ucide pe Drogo, curmandu-i suferinta, ordona arderea pe rug a vrajitoarei si apare in cenusa dupa stingerea focului,dezbracata, pura, cu un mic dragon pe umar.
    – un alt scenariu marcant este atunci cand Sansa Stark este obligata si lovita de jamie sa se uite la capul taiat al tatalui sau, infip intr-o teapa. aceasta se uita cu ochi arzatori, in care se poate citi furia si ura si o fulgera gandul sa il impinga pe jamie de pe podul unde se aflay, insa este oprita de un ostas, care ii strege sangele de la gura cu o batista.
    In toate aceste scene si multe altele , spectatorul are parte de un suspans neintrerupt iar actiunea nu este previzibila.

  • Roban Georgiana Elena said:

    Nu as vrea sa ma adancesc in introduceri pompoase asa ca m-am gandit sa spun simplu ca de cand am vazut reclama la televizor mi-am dat seama ca Game of Thrones va fi un serial pe placul meu. Cu cat am urmarit mai multe episoade cu atat m-am indragostit mai mult de fiecare personaj si fiecare conflict din serial. M-am gandit foarte bine si am descoperit intr-un finaslscenele care imi plac cel mai mult.

    Prima scena pe care am ales-o este aceea in care Tyrion Lannister vrea sa isi marturiseasca crimele, lucru care o bucura pe Lysa Arryn. Momentul care m-a amuzat a fost acela in care Tyrion a inceput sa povesteasca tot ce a facut de cand avea 7 ani, 10 ani, 12 ani pana cand o innebuneste pe Lysa. Apoi cere un process prin lupta si se asteapta ca cineva sa lupte pentru el. M-am mirat cand Bronn s-a oferit sa lupte pentru Tyrion, impotriva lui Ser Vardis si credeam ca va fi omorat. Consider ca scena aceasta nu putea fi incheiata mai bine de atat si ma refer la replica lui Bronn. Cand Lysa i-a spus ca nu lupta cu onoare, iar el i-a raspus foarte simplu: “Nu! Dar el a luptat cu onoare”. Momentul acela mi-a ramas intiparit in minte.

    A doua scena care mi-a placut foarte mult a fost aceea in care Viserys ameninta ca va omori copilul surorii lui, Daenerys, daca Khal Drogo nu ii da coroana de aur promisa. La inceput Viserys era atat de furios si in acelasi timp increzator, iar cand a crezut ca a obtinut ceea ce vroia s-a calmat si incerca sa se comporte ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Mi-a placut foarte mult ca totul s-a intors impotriva lui si Daenerys si Khal Drogo i-au aratat ca amenintarile lui nu insemnau nimic. Aceasta scena mi s-a parut foarte extraordinara deoarece Daenerys s-a transformat in sfarsit din sora cea mica si inocenta intr-o conducatoare puternica.

    Ultima scena pe care am ales-o este cea in care Eddard Stark moare. Cred ca nimeni nu se astepta ca Edd sa moara atat de repede si asta a facut ca scena sa fie una impresionanta. Asteptam cu nerabdare sa vad ce sentinta va primi, iar cand Joffrey a spus “Ser Ilyn, adu-mi capul lui” nu imi venea sa cred. Am urmarit scena iar si iar. Cercei care incearca sa il opreasca pe fiul ei, Sansa care in tot acest timp credea ca tatal ei va fi salvat, Arya care este impiedicata de la a vedea acel moment si multimea care parea a fi multumita de alegerea lui Joffrey. Pana in ultimul minut m-am asteptat ca cineva sa apara si sa salveze situatia, dar pana la urma Eddard Stark a murit, asa cum nimeni nu se astepta.

    Toate episoadele mi s-au parut foarte bine realizate si consider ca Game of Thrones este un serial care merita vazut. Imi place foarte mult acest serial deoarece prezinta o lupta continua pentru putere avand insa si momente dramatice si momente umoristice.

  • Ionu? said:

    Cel mai mult la „Game of Thrones” îmi place c? nu este un serial superficial: transmite mai mult decât mesajul luptei acerbe pentru putere ?i supravie?uire, anumite scene au o înc?rc?tur? emo?ional? profund?, replicile dovedesc o întreag? istorie personal? a eroilor ?i adev?rate profiluri pishologice. Voi comenta trei astfel de scene, încercând s? ilustrez rela?iile cauz?-efect, trecutul ?i motiva?iile personajelor preferate mie.

    M? opresc întâi la scena discu?iei dintre Eddard ?i regin?, din „You win or you die” (episodul 7), în care Cersei roste?te vorbele ce-au consacrat-o, dup? p?rerea mea, drept cel mai realistic personaj al acestui Univers: „When you play the Game of Thrones, you win or you die. There is no middle ground”. Cersei, ca majoritatea personajelor, nu se situeaz? între dimensiunile moral ?i imoral, bine ?i r?u, ci între lupta pentru supravie?uire (definit? prin renume, familie, putere) ?i anonimatul unei vie?i resemnate. Cersei este femeia c?reia nu-i este îng?duit decât un singur vis, un singur ideal, fiind crescut? în credin?a c? destinul ei este s?-i apar?in? celui mai brav ?i mai puternic b?rbat, ca modalitate a familiei de a-?i îndeplini propriile ambi?ii. Nu-?i dore?te mai mult ?i crede c? este cea mai înalt? onoare pe care o poate primi ( „I worshipped him [Robert Baratheon].[…] he was mine by oath. And when I finally saw him on our wedding day in the Sept of Baelor, lean and fierce and black beared, it was the happiest moment of my life.” ), de aceea decep?ia este cu atât mai dureroas? când personificarea celui mai înalt ideal este înjosit? de porniri animalice, nesim?itoare la sensibilitatea femeii ( „In that night he crawled on top of me stinking of wine and did what he did, what little he could do…” ), chiar mai mult, umilind-o ?i lovind-o în orgoliul personal, violându-i femininitatea ( „…and whispered in my ear «Lyanna». Your sister was a corpse and I was a living girl and he loved her more than me.” ). A?adar, zeul este coborât de pe soclu, adoratorul este mortificat ?i înjosit. Cersei caut? ?i g?se?te iubirea ?i erotismul în singura persoan? de a c?rei loialitate, dragoste ?i d?ruire nu se poate îndoi: „Jamie and I are more than brother amd sister. We shared a womb. We came into this world together, we belong together.” Cersei recunoa?te paternitatea copiilor ei cu o sinceritate decadent? ?i, ca o leoaic?, îi patroneaz? în spiritul datoriei materne: „ –Do you love your children? / –With all my heart. / –No more than I love mine. ” Femeia Lannister este expresia vendetei personale, a dorin?ei vindicative nepotolite, ce a?teapt? s? fie dezl?n?uit?; chiar cu pericolul de a fi ucis?, ea ?i copii ei, nu accept? ajutorul oferit de Eddard ?i nu renun?? la mânia r?zbun?toare: „ –Wherever you go, Robert’s wrath will follow you. / –And what of my wrath, Lord Stark? ”.

    A doua scen? care m-a impresionat este din „Baelor” (episodul 9) ?i prezint? o privire din afar?, mai exact de pe alt continent, la încercarea lui Daenerys de a rec?p?ta Tronul de Fier. Nic?ieri în primul sezon nu reg?sim o motiva?ie mai verosimil? a misiunii lui Daenerys decât aceea dat? de Maester Aemon în confesiunea fa?? de Jon Snow: pentru p?catele Regelui Nebun, l-au ucis pe mo?tenitorul Casei Targaryen ?i pe copiii lui, furia „Rebeliunii lui Robert” atingând culmi sadice, prih?nind neprih?ni?ii ( „But when I heard they’ve killed […] the children! Even the little children!” ); este, deci, natural ?i îndrept??it din partea lui Daenerys s? cear? mo?tenirea Casei ei ruinate ?i moartea celor vinova?i. Justificarea ei este r?zbunarea unei dinastii. ?i nu doar r?zbunarea familiei moarte, ci ?i a celor r?ma?i in via??: Daenerys, f?r? s? ?tie, este datoare s? r?scumpere ?i resemnarea dictat? de datorie ?i onoare a str?-unchiului ei, Maester Aemon ( „What could I do when the ravens brought the news from the South? Ruin of my House, the death of my family… I was helpless, blind, frail.” ). Un alt aspect demn de men?ionat din aceast? scen? este tema onoarei, ?i anume relativismul dintre oamenii acelui Univers ?i noi: câ?i dintre noi nu ne consider?m oameni mai buni doar pentru c? îi ajut?m pe cei iubi?i, pe aproapele nostru, când, de fapt, nu ne facem decât datoria; Maester Aemon ?i Jon Snow sunt pu?i în situa?ia de alege între datoria sângelui ?i onoarea leg?mântului, o alternativ? excluzând-o pe alta ( „We all do our duty when it’s no cost of it. Honor comes easy, then. But sooner or later, in every man’s life there comes a day when it is not easy , a day when he must choose.” ). Am crede ca aceia care aleg ceea ce este onorabil se consider? persoane mai bune, au m?car aceast? împ?care dup? care tânjim to?i, dar chinul l?untric nu este menit s? se vindece printr-o alegere, ci doar s? se transforme ( „I will not tell you to stay or go. You must make that choice yourself and live with it for rest of your days. As I have.” ). Din aceea?i scen? afl?m ?i de ce b?rba?ii Rondului de Noapte nu se c?s?toresc ?i nu întemeiaz? familii ( „To they will not love. Love is the death of duty” ) ?i Maester Aemon, aproape ca un prevestitor, îl întreab? pe bastardul lui Eddard Stark ce ar face tat?l s?u dac? ar fi nevoit s? aleag? între familie ?i onoare ?i, s? nu uit?m în ciuda concluziei tragice a personajului, Lord Stark a ales siguran?a familiei peste onoare. Personal, nu pot s? nu m? întreb: oare i-a fost mai u?or lui Jon Snow s? aleag? datoria, în condi?ia lui de bastard, acceptat, tolerat de familie, ?i nu privit ca fiind de drept printre ei? Dac? Jon este fiul tinerei lupoaice cu ultimul dragon, ar schimba ceva? Ar fi ?i destinul lui r?zbunat de Daenerys? Râsul ?i vorbele „The Gods were cruel when they saw fit to test my vows. They waited till I was old.” lui Maester Aemon ?tiu mai bine, acest b?trân orb, care ca ?i în?eleptul f?r? lumin? Horand din „Gudrun”, parc? are un v?z profetic.

    Ultima scen? pe care o voi comenta aici este din „You win or you die”, concluzia acestui prim sezon, ?i prezint? efectul pe care îl are moartea lui Eddard Stark asupra familiei sale. Ar fi greu ?i chiar inutil s? încerc s? ilustrez suferin?a provocat? de pierderea patriarhului familiei. Personal, m? preocup? mai mult modul în care reac?ioneaz? Catelyn ?i Robb, scena discu?iei lor fiind acea pe are o voi viza. Lady Catelyn m-a impresionat prin scurtul, dar tulbur?torul moment de bocet de vaduv?, fiind ?i singura din cele trei scene în care aduc laude actri?ei: v?dit întunecat? de durere, î?i p?streaz? calmul ?i merge s? jeleasc? în p?dure prin doar câteva suspine r?scolitoare; nu are timp de mai mult – familia are nevoie de ea s? fie ra?ional?, calculat? ?i, m? voi repeta pentru a treia oar?, pornit? în c?utarea r?zbun?rii. Robb, r?mas cap al familiei, mo?tenitorul Casei Stark are nevoie de îmbr??i?area ?i domolirea mamei, chiar b?rbat fiind. Furia lui se concretizeaz? în vorbele „I’ll kill them all… Everyone of them… I’ll kill them all…” ca în avântul tân?rului novice în împlinirea voii tat?lui, în for?a tinereasc? ?i înfl?c?rat?, dar naiv?, a îndeplinirii destinului. Abia dup? abordarea lucid? a mamei ( „They have your sisters. We have to get the girls back” ), acelea?i vorbe vor fi rostite de c?tre v?duva îndurerat? ca un testament profetic ( „And then we will kill them all.” ). Lady Catelyn Tully ?i Cersei Lannister sunt la fel, de fapt: dou? femei puternice, care î?i v?d destinul împlinit prin r?zbunare ?i fac tot ce trebuie pentru ai proteja pe ai lor; personific?rile scopurilor lor le separ?. Pentu copiii familiei Stark, mo?tenirea lor este acum r?zbunarea tat?lui ?i pedepsirea celor vinova?i. Pentru Catelyn Stark ?i copiii ei nu mai exist? un joc al tronurilor pe care s?-l câ?tige – exist? doar misiunea vindicativ? pe care o duc la împlinire sau mor încercând.

  • Ionut said:

    Ignorati va rog comentariul anterior – nu mi-am dat seama ca nu sunt citite diacriticele.

  • Ionut said:

    Cel mai mult la „Game of Thrones” imi place ca nu este un serial superficial: transmite mai mult decat mesajul luptei acerbe pentru putere si supravietuire, anumite scene au o incarcatura emotionala profunda, replicile dovedesc o intreaga istorie personala a eroilor si adevarate profiluri pishologice. Voi comenta trei astfel de scene, incercand sa ilustrez relatiile cauza-efect, trecutul si motivatiile personajelor preferate mie.

    Ma opresc intai la scena discutiei dintre Eddard si regina, din „You win or you die” (episodul 7), în care Cersei rosteste vorbele ce-au consacrat-o, dupa parerea mea, drept cel mai realistic personaj al acestui Univers: „When you play the Game of Thrones, you win or you die. There is no middle ground”. Cersei, ca majoritatea personajelor, nu se situeaza intre dimensiunile moral si imoral, bine si rau, ci intre lupta pentru supravietuire (definita prin renume, familie, putere) si anonimatul unei vieti resemnate. Cersei este femeia careia nu-i este ingaduit decat un singur vis, un singur ideal, fiind crescuta in credinaa ca destinul ei este sa-i apartina celui mai brav si mai puternic barbat, ca modalitate a familiei de a-si indeplini propriile ambitii. Nu-si doreste mai mult si crede ca este cea mai inalta onoare pe care o poate primi ( „I worshipped him [Robert Baratheon].[…] he was mine by oath. And when I finally saw him on our wedding day in the Sept of Baelor, lean and fierce and black beared, it was the happiest moment of my life.” ), de aceea deceptia este cu atat mai dureroasa cand personificarea celui mai inalt ideal este injosita de porniri animalice, nesimtitoare la sensibilitatea femeii ( „In that night he crawled on top of me stinking of wine and did what he did, what little he could do…” ), chiar mai mult, umilind-o si lovind-o in orgoliul personal, violandu-i femininitatea ( „…and whispered in my ear «Lyanna». Your sister was a corpse and I was a living girl and he loved her more than me.” ). Asadar, zeul este coborat de pe soclu, adoratorul este mortificat si injosit. Cersei cauta si gaseste iubirea si erotismul in singura persoans de a carei loialitate, dragoste si daruire nu se poate indoi: „Jamie and I are more than brother amd sister. We shared a womb. We came into this world together, we belong together.” Cersei recunoaste paternitatea copiilor ei cu o sinceritate decadenta si, ca o leoaica, ii patroneaza in spiritul datoriei materne: „ –Do you love your children? / –With all my heart. / –No more than I love mine. ” Femeia Lannister este expresia vendetei personale, a dorintei vindicative nepotolite, ce asteapta sa fie dezlantuita; chiar cu pericolul de a fi ucisa, ea si copii ei, nu accept? ajutorul oferit de Eddard si nu renunta la mania razbunatoare: „ –Wherever you go, Robert’s wrath will follow you. / –And what of my wrath, Lord Stark? ”.

    A doua scena care m-a impresionat este din „Baelor” (episodul 9) si prezinta o privire din afara, mai exact de pe alt continent, la incercarea lui Daenerys de a recapata Tronul de Fier. Nicaieri in primul sezon nu regasim o motivatie mai verosimila a misiunii lui Daenerys decât aceea data de Maester Aemon in confesiunea fata de Jon Snow: pentru pacatele Regelui Nebun, l-au ucis pe mostenitorul Casei Targaryen si copiii lui, furia „Rebeliunii lui Robert” atingand culmi sadice, prihanind neprihanitii ( „But when I heard they’ve killed […] the children! Even the little children!” ); este, deci, natural si indreptatit din partea lui Daenerys sa ceara mostenirea Casei ei ruinate si moartea celor vinovati. Justificarea ei este razbunarea unei dinastii. Si nu doar razbunarea familiei moarte, ci si a celor ramasi in viata: Daenerys, fara sa stie, este datoare sa rascumpere si resemnarea dictata de datorie si onoare a stra-unchiului ei, Maester Aemon ( „What could I do when the ravens brought the news from the South? Ruin of my House, the death of my family… I was helpless, blind, frail.” ). Un alt aspect demn de mentionat din aceasta scena este tema onoarei, si anume relativismul dintre oamenii acelui Univers si noi: cati dintre noi nu ne consideram oameni mai buni doar pentru ca ii ajutam pe cei iubiti, pe aproapele nostru, cand, de fapt, nu ne facem decat datoria; Maester Aemon si Jon Snow sunt pusi in situatia de alege intre datoria sangelui si onoarea legamantului, o alternativa excluzand-o pe alta ( „We all do our duty when it’s no cost of it. Honor comes easy, then. But sooner or later, in every man’s life there comes a day when it is not easy , a day when he must choose.” ). Am crede ca aceia care aleg ceea ce este onorabil se considera persoane mai bune, au macar aceasta impacare dupa care tanjim toti, dar chinul launtric nu este menit sa se vindece printr-o alegere, ci doar sa se transforme ( „I will not tell you to stay or go. You must make that choice yourself and live with it for rest of your days. As I have.” ). Din aceeasi scena aflam si de ce barbatii Rondului de Noapte nu se casatoresc si nu intemeiaza familii ( „To they will not love. Love is the death of duty” ) si Maester Aemon, aproape ca un prevestitor, il intreab? pe bastardul lui Eddard Stark ce ar face tatal sau daca ar fi nevoit sa aleaga intre familie si onoare si, sa nu uitam, în ciuda concluziei tragice a personajului, Lord Stark a ales siguranta familiei peste onoare. Personal, nu pot sa nu ma intreb: oare i-a fost mai usor lui Jon Snow sa aleaga datoria, în conditia lui de bastard, acceptat, tolerat de familie, si nu privit ca fiind de drept printre ei? Daca Jon este fiul tinerei lupoaice cu ultimul dragon, ar schimba ceva? Ar fi si destinul lui razbunat de Daenerys? Rasul si vorbele „The Gods were cruel when they saw fit to test my vows. They waited till I was old.” lui Maester Aemon stiu mai bine, acest batran orb, care ca si inteleptul fara lumina Horand din „Gudrun”, parca are un vaz profetic.

    Ultima scena pe care o voi comenta aici este din „You win or you die”, concluzia acestui prim sezon, si prezinta efectul pe care il are moartea lui Eddard Stark asupra familiei sale. Ar fi greu si chiar inutil sa incerc sa ilustrez suferinta provocata de pierderea patriarhului familiei. Personal, ma preocupa mai mult modul in care reactioneaza Catelyn si Robb, scena discutiei lor fiind acea pe are o voi viza. Lady Catelyn m-a impresionat prin scurtul, dar tulburatorul moment de bocet de vaduva, fiind si singura din cele trei scene în care aduc laude actritei: vadit intunecata de durere, isi pastreaza calmul si merge sa jeleasca in padure prin doar cateva suspine rascolitoare; nu are timp de mai mult – familia are nevoie de ea sa fie rationala, calculata si, ma voi repeta pentru a treia oara, pornita in cautarea razbunarii. Robb, ramas cap al familiei, mostenitorul Casei Stark are nevoie de imbratisarea si domolirea mamei, chiar barbat fiind. Furia lui se concretizeaza prin vorbele „I’ll kill them all… Everyone of them… I’ll kill them all…” ca in avantul tanarului novice in implinirea voii tatalui, in forta tinereasca si inflacarata, dar naiva, a indeplinirii destinului. Abia dupa abordarea lucida a mamei ( „They have your sisters. We have to get the girls back” ), aceleasi vorbe vor fi rostite de catre vaduva indurerata ca un testament profetic ( „And then we will kill them all.” ). Lady Catelyn Tully si Cersei Lannister sunt la fel, de fapt: doua femei puternice, care isi vad destinul implinit prin razbunare si fac tot ce trebuie pentru ai proteja pe ai lor; personificarile scopurilor lor le separa. Pentu copiii familiei Stark, mostenirea lor este acum razbunarea tatalui si pedepsirea celor vinovati. Pentru Catelyn Stark si copiii ei nu mai exista un joc al tronurilor pe care sa-l castige – exista doar misiunea vindicativa pe care o duc la implinire sau mor incercand.

  • Popa Cornelia Crina said:

    Ceea ce imi place la aceasta saga este amestecul de “ceea ce ar fi putut exista”, adica o istorie posibila sau alternativa a umanitatii, cu “magicul” adica ceea ce stim precis ca nu e real, lumea de dincolo de ZID. Mi-a placut suspansul dat de magic si horror din scena in care trei membri ai Rondului de Noapte pleaca intr-o incursiune de verificare dincolo de Zid si isi gasesc sfarsitul, nu inainte de a intrevedea cruzimea unei lumi inselatoare si demonice. Apoi mi-a placut momentul in care clanul Stark gaseste trupul unei lupoaice moarte langa puii ei si modul in care vorbesc despre lupi ca despre niste fiinte legendare, disparute de ceva timp…scena are conotatii interesante pentru ca in occident chiar nu mai exista lupi spre deosebire de tara noastra unde sunt mai familiari, imi pare ca autorul a vrut sa aduca un omagiu acestui animal. Oricum in film puii de lup vor fi crescuti de odraslele Stark si chiar vor avea un rol in viata lor…este memorabila scena in care un asasin platit incearca sa il omoare din nou pe Bran si va plati cu viata aceasta incercare caci va fi sfasiat de lupul acestuia. Si imi mai place determinarea Aryei Stark de a fi mai mult decat o fetita de la curte, obligata sa invete bunele maniere si alte fleacuri femeiesti. Ea vrea sa fie stapana pe soarta ei si sa deprinda arta manuirii armelor. Totusi nu este genul baietoi, tatal ei e mandru de ea, iar scena cand Arya ia prima lectie de scrima cu un profesor strain este amuzanta si induiosatoare in acelasi timp.

  • Anca said:

    Prima data cand am auzit de Game of thrones, a fost din o reclama pe HBO. Imediat in mintea mea s-au dezlantuit niste idei, care il asemanau cu Lord of the rings, dar sub forma de serial. Acesta fiind impulsul de a vizualiza serialul. In ziua premierii serialului pe HBO, mi-am dat seama ca m-am inselat amarnic. Chiar daca serialul are un pic din flerul seriei LOTR, este complet diferit, la fel cum mi-au demonstrat si scenele.
    Multe dintre personaje au stiut cum sa dibuiasca scenele, dar unul singur le-a reinventat, si acela ii Sean Bean in rolul lui Eddard Stark.
    Asadar scena mortii a fost cea mai marcanta din primul sezon.
    Inceputul lui Eddard a aratat onestitatea si loialitatea lui, dar in scena mortii el a fost silit din loialitate si iubire catre familia lui, sa-si schimbe parerile si sa minta. Dar el tot moare. In acest fel serilalul, a aratat cum un personaj drept, care minte pentru a salva ceva(familia), ramane cu minciuna incrustata, si moare impur, indiferent de scopul acestuia.
    Ii o scena dominanta in acest serial, care m-a marcat profund si m-a lasat sub semnul intrebarii, nestiind ce ar fi fost mai bine, sa zici adevarul si sa iti sacrifici familia, sau sa mori cu minciuna si sa te sacrifici pe tine?

  • Constantinescu Matei said:

    Cum prea bine au zis multi in comenturile anterioare este foarte greu sa te limitezi la o singura scena din aceasta minunata poveste intortocheata,cu atat mai mult cu cat dispune de o gama foarte mare de tipologi de oameni de unde si realismul firului epic.

    Evident, scena cea mai marcanta, este executia lui Ned (Eddard Stark) insa abea dupa trecerea peste socul scenei se poate aprecia cu adevarat maiestria autorului in a schimba complet viteza de desfasurare a actiunii si in a face o intoarcere completa de 180 de grade in directia evolutiei evenimentelor din poveste. Consider ca aceasta scena m-a bulversat cel mai mult din punct de vedere emotional, personajul lui Ned fiind probabil cel mai indragit din lumea Westeros-ului si implicit personajul meu preferat.Moartea sa aduce un realism dureros si chiar inspaimantator intregii naratiuni si de aceea pot zice ca este un moment cheie in povestea luptei pentru putere in cele 7 regate.

    O a doua scena care mi-a insuflat o gama vasta de emotii a fost aflarea vestii mortii tatalui sau de catre Robb si momentul in care se produce schisma dintre regate, Robb fiind numit regele nordului. Dragostea fiului pentru tatal sau, dorinta de razbunare a acestui tanarului si a oamenilor loiali tatalui lui, toate aceste sentimente si rabufniri sufletesti care in final duc la un razboi crancen si de neoprit pana la nimicirea totala a inamicului.Toate fiind cauzate din ignoranta si razfatul unui singur copil(Joffrey).Cum sa nu fi pur si simplu cuprins de “fanatism” dupa aceasta lucrare literara?

Spune-ne parerea ta! Poti arunca cu rosii sau ne poti aproba, ramanem oricum prieteni. Si speram ca si tu sa ramai alaturi de noi.

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Sa stii ca apreciem atunci cand esti dragut si nu ne spui cuvinte urate nici daca le meritam. La fel si ceilalti cititori ai nostri.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.

*